Refertilizarea solului costa 50 miliarde dolari

Fara investitii, Baraganul si Dobrogea vor deveni desert

In judetul Constanta se pot creste ecologic iepuri si prepelite si se poate cultiva mazare * Pe malul Dunarii sunt 5.000 de hectare necultivate * Procesul de desertificare a solului dobrogean este favorizat de lipsa culturilor pe suprafetele de teren din aceasta zona

Seminarul intitulat "De la acquisul comunitar la agricultura ecologica", organizat de Liga Producatorilor de Cereale si Plante Tehnice si Asociatia Producatorilor Privati de Cereale si Plante Oleaginoase, a adus la aceeasi masa producatorii agricoli si reprezentanti ai Directiei Agricole si ai Oficiului de Consultanta Agricola. Cu aceasta ocazie, au fost ridicate probleme specifice zonei Dobrogea si au fost enuntate solutii.

Agricultura ecologica poate relansa agricultura judetului

Un aspect important l-a reprezentat promovarea conceptului de agricultura ecologica, concept introdus in Romania o data cu cerintele de aderare la Uniunea Europeana. Acesta presupune interdictia de la utilizare a oricaror produsi chimici care pot afecta valorile nutritive ale culturii. Chiar in statele cu traditie in practicarea agriculturii ecologice, din Uniunea Europeana, productivitatea acestui gen de agricultura este redusa, iar costurile de productie sunt cu mult mai mari. In acest sens, in respectivele tari productivitatea unor astfel de culturi nu depaseste 3% din intreaga productie obtinuta in aceste state. In judetul nostru exista doua ferme in care se practica agricultura ecologica, la Stupina si la Agigea. Referitor la acest subiect, al agriculturii ecologice, directorul Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara a fost de parere ca "aceasta este una dintre caile de redresare a agriculturii judetului si a celei romanesti in general, ca urmare a faptului ca trebuie introduse preturi stricte la valorificarea produselor". Un alt aspect al problemei este cel al crearii unei piete pentru produse ecologice, principala piata, la acest moment, fiind, in exclusivitate, cea externa, prin exportul in tari membre ale UE.

Lipsa culturilor favorizeaza desertificarea

Procesul de desertificare, intens mediatizat in ultima perioada, este un efect al incalzirii globale la care este supusa Terra. Studiile de specialitate au reliefat faptul ca Baraganul va deveni o mica Sahara in conditiile in care nu se fac investitii pentru refertilizarea solului si pentru stoparea procesului in cauza. Un aspect important, mentionat in cadrul seminarului "De la acquisul comunitar la agricultura ecologica", a fost faptul ca lipsa culturilor pe suprafete de teren intinse favorizeaza desertificarea. Studiile efectuate in domeniu au stabilit ca, pentru refacerea fertilitatii solului in zona Baraganului si a Dobrogei, costurile pe care trebuie sa le suporte tara noastra se ridica la suma de 50 miliarde dolari. In aceste conditii, nu se mai poate pune problema extinderii zonelor de practicare a agriculturii ecologice, dar specialistii prezenti la seminar au fost de parere ca zone propice acestui gen de culturi exista, dar trebuie cautate si exploatate. Chiar si la acest moment, in judetul Constanta, producatorii interesati de agricultura ecologica sunt sfatuiti sa creasca iepuri si prepelite si sa cultive mazare conform standardelor ecologice. O alta problema supusa discutiei de un reprezentant al filialei Directiei Agricole din Cernavoda a afirmat ca in zona situata pe malul Dunarii exista aproximativ 5.000 hectare necultivate din cauza faptului ca terenul este accidentat. Pentru a se putea practica agricultura in aceste zone este nevoie de investitii de zeci si chiar sute de milioane lei pentru amenajarea, mai precis terasarea respectivelor suprafete. Conform spuselor unor reprezentanti din aceeasi zona, a existat un proiect de inconjurare a zonei limitrofe Centralei Nuclearo-Electrice cu o perdea forestiera, proiect de anvergura care era menit sa protejeze mediul inconjurator de radiatii. Studiile de fezabilitate efectuate pentru acest proiect au demonstrat ca acest lucru nu este necesar intrucat, in conditiile functionarii optime a Centralei, aceasta nu emite radiatii. Daca proiectul ar fi fost aprobat, ar fi fost rezolvata problema lipsei culturilor de pe aproximativ 200 hectare din vecinatatea CNE. Reprezentantul DGAIA - Cernavoda a sugerat ca producatorii proprietari ai acestor terenuri sa primeasca subventii pentru infiintarea unor culturi care sa absoarba eventualele radiatii. O alta problema a producatorilor din zona Cernavoda este distrugerea culturilor de catre paraziti si boli. Contra acestora se poate lupta cu substante care, din pacate, sunt fie prea scumpe, fie ineficiente, fie sunt greu de procurat. Una dintre sugestiile enuntate in acest caz particular a fost practicarea araturilor de vara la o adancime standard de 15 cm si asolamentul (rotatia culturilor). Multe dintre problemele care apar se datoreaza unor greseli de tehnologie si din lipsa de informare a producatorilor.