Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
03:13 22 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Se reinfiinteaza perdelele forestiere

ro

26 Mar, 2003 00:00 1030 Marime text

Ofensiva contra desertificarii

Directia Silvica doreste impadurirea a 5.000 de hectare de teren * Reinfiintarea Directiei Silvice la Constanta a revigorat silvicultura judetului

Directia Silvica din Constanta este o subunitate a Regiei Nationale a Padurilor pentru administrarea padurilor statului din judet, aceasta fiind reinfiintata in luna februarie a anului 2001 in baza Hotararii de Guvern numarul 173/2002. "Prin aceasta, Constanta a redevenit centrul silviculturii, cel putin pentru Dobrogea de Sud, in perioada 1900-1948 aici functionand Directia Silvica Regionala a X-a Constanta, rezultatele activitatii careia se vad incontestabil in padurile ajunse la maturitate de pe raza localitatilor Negru Voda, Mihail Kogalniceanu etc.", ne-a precizat directorul general Ion Bogdan. In acelasi timp, Constanta ramane cea mai mare piata pentru lemnul de foc si de cherestea din sud-estul tarii si una dintre cele mai dinamice zone in privinta ritmului de dezvoltare economica in acest domeniu. In cadrul Directiei Silvice actioneaza patru ocoale silvice, si anume OS Basarabi, OS Baneasa, OS Cernavoda si OS Harsova. In cadrul ocolului de la Cernavoda este organizat ca formatie de lucru Atelierul de impletituri din rachita, similar fiind formate pepinierele Agigea si Mamaia in cadrul OS Basarabi. In prezent, Directia Silvica din Constanta administreaza un fond forestier de 34.840 hectare, din care s-au retrocedat in urma aplicarii Legii numarul 18/1991 un total de numai 11 hectare, iar conform Legii numarul 1/2000 sunt validate 73,35 hectare in vederea retrocedarii catre fostii proprietari. In aceste conditii, conform declaratiilor directorului institutiei, Ion Bogdan, statul a fost si ramane in Constanta proprietarul si garantul stabilitatii ecosistemelor forestiere. Suprafata efectiv ocupata de paduri in judet este de 29.647 hectare (85%), din care speciile foioase ocupa 94% din teritoriu, restul fiind reprezentat de rasinoase. In fondul forestier sunt cuprinse si 12 arii protejate. Unele sunt paduri vestite prin bogatia lor floristica si microfaunistica precum padurea Hagieni, Canaraua Fetii, Dumbraveni, Esechioi, Fantanita-Murfatlar, iar altele sunt veritabile geoparcuri naturale precum Masivul Geologic Cheia cu formatiuni calcaroase spectaculoase, constituind vestitele Chei ale Dobrogei. De asemenea, mai sunt reprezentate locuri fosilifere, cum ar fi Aliman, Movila Banului de la Seimenii Mari, sau rezervatii botanice cu specii unice in lume, cum este cea din Cantonul Crucea, pe dealul Alah Bair.

Fonduri SAPARD

Silvicultura din Dobrogea de Sud intampina insa mari probleme. Printre acestea se numara clima foarte severa in ceea ce priveste regimul precipitatiilor, care sunt, in medie, cele mai slabe din intreaga tara. Zona noastra este una supusa desertificarii, conform studiilor stiintifice de specialitate. Aceasta problema afecteaza puternic plantatiile forestiere din arealul amintit prin secete prelungite si cronice. Procentul redus de padure fata de suprafata totala a teritoriului judetului, adica doar 5% din acesta, contribuie la aridizarea climei din judet si la scaderea productiilor agricole. Pentru remedierea unora dintre aceste probleme, din anul 2001 a inceput un program foarte vast de impaduriri in fondul forestier al Directiei Silvice Constanta, care si-a propus sa depaseasca 1.300 hectare. Toate aceste lucrari de investitii in padure s-au facut prin aportul Fondului pentru conservarea si regenerarea padurii, constituit in acest scop potrivit Codului Silvic, la nivelul Regiei Nationale a Padurilor. Cu toate acestea, "este necesar sa se creeze un sistem de perdele forestiere de protectie pe aproximativ 5.000 hectare", ne-a precizat directorul Ion Bogdan. Pentru viitor, una dintre cele mai importante masuri care urmeaza a fi luate se refera la realizarea de parteneriate cu primariile si consiliile locale din judet dispuse sa se implice in atragerea de investitii din fondurile nerambursabile derulate prin Programul SAPARD, tinand cont ca masura Silvicultura este operabila incepand din acest an. Aceasta are ca potentiali titulari de proiecte sectorul privat si autoritatile locale comunale. Directia Silvica isi poate aduce aportul sau prin consultanta tehnica in privinta proiectelor de realizare a unor noi suprafete de padure, prin impaduriri finantate 100% nerambursabil de catre programul amintit.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii