Utilaje agricole prea putine pentru lucrari

In campania din aceasta toamna au fost antrenate 4.713 tractoare de diferite capacitati, 738 combine de recoltat paioase si peste 3.000 de pluguri * Fertilizarea pe suprafetele de teren destinate insamantarii culturilor din aceasta toamna s-a realizat in procente nesemnificative, ca urmare a lipsei fondurilor necesare activitatilor din agricultura * Culturile de grau au fost cele care au ridicat cele mai multe probleme producatorilor agricoli din judet

Judetul Constanta detine o suprafata agricola de 568.385 de hectare, din care 490.780 teren arabil, in jur de 60.000 de hectare pasuni naturale, 14.397 patrimoniu viticol si 3.761 hectare patrimoniu pomicol. In campania agricola din aceasta toamna au fost antrenate o serie de utilaje agricole, printre care 4.713 tractoare de diferite capacitati, 738 combine de recoltat paioase, peste 3.000 de pluguri etc. Corespunzator structurii de culturi paioase stabilite de producatorii agricoli, in aceasta toamna s-au recoltat pana la aceasta data suprafetele realizate, de pe care s-au obtinut productiile medii si totale la principalele culturi. Potrivit programului propus la inceput de an privind culturile de floarea-soarelui, aferent unei suprafete de 150.297 de hectare, s-au obtinut o productie medie de 1.056 kilograme la hectar si o productie totala de 158.767 de tone fata de 158.805 de tone stabilite. Cultura de porumb boabe a inregistrat la finele lucrarilor din acest an o depasire a valorilor teoretice de 15%, printr-o productie totala de 314.708 tone fata de 279.737 din program. Anul acesta a fost unul benefic pentru productiile viticole, cantitatile de struguri de masa si vin cultivate depasindu-le cu mult pe cele prevazute, respectiv 11.519 si 51.423 tone.

Lipsa fondurilor a intarziat insamantarile

Productiile principalelor culturi s-au realizat si depasit la nivelul programului, iar culturile de porumb boabe si de floarea-soarelui au fost cele care au acoperit o parte considerabila din cheltuielile producatorilor agricoli ale caror culturi de toamna, peste 180.000 de hectare, reprezentand grau, orz, orzoaica si rapita, au fost calamitate in totalitate de inghet, producand mari pierderi materiale. Fertilizarea pe suprafetele de teren destinate insamantarii culturilor din aceasta toamna s-a realizat in procente nesemnificative, ca urmare a lipsei fondurilor necesare activitatilor din agricultura. Pentru fertilizarea acestor culturi, au fost programate a se administra circa 13.000 tone de ingrasaminte pe baza de azot, peste 11.000 tone de fosfor si s-au fertilizat suprafete foarte mici in procentele nesemnificative. Araturile pentru realizarea structurii culturilor de toamna s-au realizat, in general, in conditii acceptabile, dar lipsa fondurilor necesare pentru procurarea motorinei necesare utilajelor de arat, piese de schimb si alte materiale a ingreunat mult efectuarea acestor lucrari. Suprafata programata de 170.000 de hectare araturi pentru culturi de toamna a fost realizata in proportie de 73%, iar diferenta va fi trecuta si realizata in cadrul programului pentru culturi de primavara. Insamantarile de toamna la grau si secara s-au realizat in proportie de 63%, rapita atinge 67%, cel mai mic procent inregistrandu-se la orzul de toamna, care este estimat la 35%, respectiv 7.000 de hectare din 20.000 existente. Motivele pentru care planul insamantarilor nu a fost realizat la nici una dintre culturile programate in aceasta toamna sunt lipsa fondurilor pentru procurarea semintelor din timp, precum si deficitul inregistrat pe piata judetului in ce priveste materialul semincer pana la nivelul necesarului. Astfel, in decursul acestui an, reprezentantii Ministerului Agriculturii, Padurii, Apelor si Mediului in teritoriu si cei ai Prefecturii judetului, respectiv ai Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala au desfasurat o ampla campanie pentru asigurarea necesarului de seminte pentru insamantari. In acest sens, cadre ale Semrom, Inspectoratului pentru Controlul Semintelor si ai DADR s-au deplasat in diferite judete din tara, inca din perioada recoltarii culturilor de samanta, prilej cu care au fost incheiate o serie de precontracte de livrare, totodata fiind stabilite si cantitatile ce urmau a se livra in judetul Constanta. Partea neplacuta in aceasta privinta este ca, datorita anumitor factori, precontractele nu au fost respectate, facand ca deplasarile in judetele din vestul si sudul tarii, care au avut excedent de seminte sa fie ineficiente. Cauza principala a acestor neplaceri s-a datorat conditiei puse de catre furnizori de a fi avansata anticipat contravaloarea semintelor ce urmau a fi livrate. Totodata, un alt factor a fost acela al majorarii pretului de achizitionare de la 7.000 lei/kg de samanta, in perioada recoltarii, la 12.000 lei/kg in ultima perioada. Tot aici mai trebuie amintit ca, pe langa pretul pe kilogram incasat de producatorul de samanta, acesta mai primea si suma de patru mii de lei reprezentand subventia acordata de stat. Lucrarea de insamantare a culturilor de toamna, in general, s-a facut de buna calitate, intr-un pat germinativ pregatit corespunzator, dar 35-40% din suprafata de grau s-a insamantat in afara epocii optime recomandate, respectiv data de 20 octombrie. Pentru insamantarea culturilor specificate au fost folosite, in general, seminte certificate, tratate si de buna calitate. Lipsa fondurilor si a semintelor de pe piata pe o durata destul de lunga din perioada optima de semanat a determinat ca 25-30% din suprafata de grau realizata sa fie insamantata cu samanta necertificata.