Veolia Water si EDYAP pun conditii comisiei de privatizare a RAJA

Ofertantii ameninta cu retragerea din competitia de privatizare

Doua societati, una elena si una franceza, vor sa puna mana pe cea mai mare regie de apa din tara * Inainte de a cumpara caietul de sarcini, cei doi potentiali concesionari pun conditii in fixarea tarifelor la apa care vor fi stabilite prin caietul de sarcini * In primul rand, vor sa impuna comisiei de organizare a licitatiei si agentilor economici tarife pe metrul cub de apa livrata pe care le considera multumitoare pentru acoperirea investitiilor * Cele doua societati care vor sa puna mana pe RAJA sunt si concesionarele regiilor de apa din Ploiesti si Bucuresti, unde sunt scandaluri aproape zilnice atat legate de tarife, cat si de modalitatea de furnizare a apei, iar angajatii acestora ameninta aproape continuu cu protestele * Liderii grupului se folosesc de mass-media pentru a influenta in favoarea lor conditiile din caietul de sarcini, care nu este finalizat in acest moment * Ieri, cele doua firme au incercat sa dea un mesaj prin intermediul media

Ieri, in sala de conferinte a hotelului "Bulevard" din Constanta, a avut loc o intalnire cu presa a reprezentantilor a doua societati internationale, prestatoare de servicii de alimentare cu apa si canalizare, participante la licitatia care va avea loc in acest an privind concesionarea acestor tipuri de servicii de la nivelul judetului nostru. Compania Generala a Apelor, o societate a Grupului Veolia Water, si EDYAP, societate care furnizeaza servicii de apa si canalizare la Atena, si-au anuntat intentia de a participa impreuna la licitatia organizata pentru concesiunea serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare din judet, relevand "transant" presei intentiile de bun augur. Grupul Veolia Water este prezent in Romania de patru ani, prin Apa Nova Bucuresti si Apa Nova Ploiesti. Veolia Water se declara primul operator mondial de servicii in domeniul apei. Potrivit declaratiilor directorului Jean Patrice Poirier, grupul deserveste 110 milioane de locuitori in intreaga lume, avand o cifra de afaceri pentru anul trecut de circa 14 miliarde euro si 77.600 de colaboratori. Cealalta societate, EYDAP din Atena, este prima societate din domeniul apei din Grecia si furnizeaza servicii de alimentare cu apa si canalizare pentru peste cinci milioane de persoane. Societatea elena a fost pana mai acum trei ani societate cu capital de stat, fiind cotata la bursa de valori din 2001, iar pana la sfarsitul anului se intentioneaza trecerea a peste 50% din actiuni din sectorul de stat in cel privat. Principalele obiective declarate urmarite de catre conducerea celor doua companii, in cazul in care acestea vor fi declarate castigatoarele licitatiei privind concesiunea serviciilor de apa si canalizare judetene, sunt in numar de trei. Acestea tin sa acopere intreaga gama de deficiente privind serviciile de apa si canalizare existente, calitatea serviciilor oferite consumatorilor si, nu in ultimul rand, se doreste accelerarea planului de investitii. Referitor la politica de personal, liderii companiilor au tinut sa mentioneze ca se vor adapta la situatie, in functie de experientele locale, dorind sa respecte angajamentele contractuale de preluare de personal. Din declaratiile acestora a reiesit ca in Ploiesti si Bucuresti nu au existat concedieri, ci un plan de plecari voluntare. Cat despre problemele care vor ramane de rezolvat cu sindicalistii din cadrul regiei locale de apa, acestia au afirmat ca vor dezbate public aceasta problema doar la momentul potrivit, acest lucru insemnand castigarea licitatiei. Cu toate bunele intentii, potentialii parteneri au avut pe ordinea de zi si transmiterea unui mesaj mai putin uzitat intr-o competitie. De altfel, si drumul spre iad este pavat cu intentii bune. Problema investitorilor este legata de tarifele pe care le vor practica, baremul maxim si minim al acestora tinand cont de licitatie, unde toti vor trebui sa respecte niste plafoane. Numai ca politica firmei ar fi urmatoarea: nu se va accepta un contract daca populatia nu va putea plati serviciile de furnizare a apei. De asemenea, cuantumul tarifelor va depinde de programul de investitii, care, din alte surse decat cele oficiale din cadrul societatilor straine participante la licitatie, se ridica la suma de peste 120 milioane de euro. Cat despre recuperarea creantelor si modul in care se vor face acestea, directorii societatilor franceza si elena au afirmat ca vor incerca imbunatatirea procedurii de colectare, dar nu asta ar fi marea problema, tinand cont de faptul ca judetul Constanta sta destul de bine la acest capitol comparativ cu altele din tara. In ultima faza, a fost pusa in discutie problema pierderilor de apa din reteaua de alimentare cu apa potabila. Comparativ cu pierderile inregistrate anterior preluarii serviciilor de Apa Nova la Ploiesti si Bucuresti, care erau insumate la consum, s-a inregistrat o scadere de doua ori in ultimii ani. Concomitent cu scaderea consumului de apa rezultat prin eliminarea pierderilor din interiorul retelei, s-a redus si consumul de energie electrica necesara statiilor de pompare aferente. Liderii societatilor pareau destul de optimisti in privinta indeplinirii criteriilor de participare la licitatia de concesionare, doar ca paza buna trece primejdia rea, asa ca cel mai bine ar fi sa-si faca astfel cunoscute intentiile dinainte pentru a castiga oarece teren in fata celorlalti patru competitori inscrisi pe lista ofertantilor. Intrebarea este: cui incurca socotelile iesirea grecilor si a francezilor de ieri, comisiei de privatizare sau celorlalti concurenti? Directorul general al RAJA Constanta, Stroe Felix, a sprijinit in cursul anului trecut cateva din actiunile sindicalistilor din cadrul regiei. In principiu, directorul s-a opus privatizarii si, prin influenta pe care o are in PSD, a initiat o directionare a unor fonduri alocate privatizarii de conducerea Consiliului Judetean catre alte destinatii. In urma votului consilierilor judeteni, banii cu care urmau sa fie platite firmele de consultanta au ajuns in alte parti, CJC riscand astfel compromiterea procesului de privatizare demarat de mai multi ani. Astfel, conducerea RAJA pune bete-n roate privatizarii unei societati in care sunt investite milioane de euro din finantari europene (BERD).