#citeşte! Începuturi… cu ZIUA de Constanţa

Claudia Candet
Redactor Departament Politic, 2008 - 2011
 
Primul meu contact cu ZIUA de Constanţa a fost în 2007 când, din întâmplare, am ajuns la petrecerea de Crăciun organizată pentru echipa redacţională. Mi-am spus, atunci: „Ce noroc pe capul oamenilor ăstora care lucrează aici!“ Mi se părea ceva inedit să lucrezi la un ziar, să scrii, să trăieşti evenimentele. Era o atmosferă de zile mari cu Gil Dobrică invitat, ceea ce era minunat, un idol şi un mare cântăreţ al vremurilor părinţilor noştri. Era prima dată când eram în mijlocul unor oameni care, prin munca lor, puteau schimba ceva sau măcar încercau să schimbe nişte mentalităţi. Şi toţi erau veseli, tineri, majoritatea, şi plini de viaţă.

Au trecut apoi câteva luni bune până să ajung să fac parte din echipa cotidianului. Poate din întâmplare sau poate aşa a fost să fie. Privind însă retrospectiv, mă gândesc că nu aş fi fost cu siguranţă omul care sunt astăzi dacă nu aş fi lucrat la ZIUA de Constanţa. Şi sunt sigură că aceasta este şi ideea multora dintre foştii mei colegi, cunoscuţi de mine sau nu. Nu aş fi fost „eu“ de astăzi dacă aş fi fost în altă redacţie, dacă aş fi scris în paginile altui ziar, singurul altfel din peisajul cotidian constănţean. Dacă nu aş fi cunoscut şi lucrat cu oamenii care au fost acolo din 2008 până în 2011, la final, când am părăsit echipa, în căutarea unor noi orizonturi. Dacă nu aş fi lucrat cu nea Andrei, cel care a influenţat generaţii întregi. Care ne-a învăţat să privim dincolo de aparenţe, de ceea ce voiau alţii să vedem. Cu bune şi cu cele mai puţin bune morale şi atitudini ale sale, a contribuit la evoluţia fiecăruia dintre noi, foştii ziarişti de la ZIUA de Constanţa. Primul om care m-a ajutat şi care a avut răbdare cu mine a fost Mihaela Ciorbaru, căreia îi datorez primele lecţii de la începuturile mele în ale presei. Mi-a transmis un
„microb“ de care, chiar dacă vreau să scap, îmi este aproape imposibil.

Fac ce fac şi tot acolo ajung. La a scrie. Eu, care am mâncat matematică pe pâine, până să intru la facultate. M-a învăţat multe, mi-a transmis din crezul ei de la acel moment şi m-a făcut să mă îndrăgostesc de presă, de politică, mai exact. Fără să ştiu că, de fapt, era domeniul cel mai josnic şi mai prefăcut din câte există în paginile unui ziar. Dar mi-a plăcut şi îmi place în continuare. Au urmat mulţi cei de la care am învăţat: Manuela, Ştefania, Corina, Mirela, Alexandra, chiar şi Nicuşor, dar şi alţii.
A fost primul meu loc de munca adevărat. A fost locul unde, pe parcursul celor trei ani cât am fost acolo, am trecut prin toate stările prin care orice om trece într-o viaţă întreagă. Au fost ani frumoşi, perfecţi chiar, privind acum înapoi.

Lăsând la o parte politica trustului, zic eu, echidistanţa acestuia atunci când a venit vorba de prezentarea subiectelor deranjante pentru mulţi, lăsând deoparte ura cu care eram privită pentru că reprezentam un cotidian care nu era văzut cu ochi buni de cei cu care intram în contact şi pe care îi deranjam prin conţinutul acestuia. Nu o să uit niciodată dimineţile pline de umor, ale noastre, şi de cuvinte aspre, ale altora, atunci când apăreau materiale despre administraţia judeţeană, la care reacţiona instant purtătorul de cuvânt de atunci, la 9 şi 5 minute fix. Sunt memorabile!!! Iar colegii mei, care îşi vor aminti de acele vremuri, sigur vor zâmbi gândindu-se la discuţiile purtate de colega mea cu cel mai sus amintit.
Am fost unul, unul mai mic, ce-i drept, dintre cei care au contribuit, la fel ca toţi ceilalţi colegi de-ai mei, foarte vechi, la rezistenţa cotidianului pe piaţă în momente de mare cumpănă. Dar ce nu te doboară te întăreşte. Aşa s-a întâmplat şi cu ziarul, dar şi cu noi, cei care am scris la unul dintre momentele de cotitură, în 2009. Nu în ultimul rând, şi cu cei care sunt la conducere şi au rezistat vremurilor şi oamenilor. Pentru tot ceea ce am învăţat, pentru oportunitatea pe care am avut-o şi pentru stilul pe care mi l-am format sunt onorată să-i urez cotidianului ZIUA de Constanţa mulţi ani înainte, frumoşi, fructuoşi şi interesanţi.