#citeşte! Ziua mea de Constanţa

Feri Predescu,  Jurnalist

Aşa îi spun eu ziarului pe care îl citiţi de 14 ani. Nu am lucrat la ZIUA de Constanţa, sunt jurnalist la Evenimentul Zilei, dar pentru mine, cei dragi  înseamnă al meu, a mea. Soţul meu, mama mea, fraţii mei, prietenii mei, ZIUA mea de Constanţa. Sunt ai mei, întotdeauna aproape. Ziariştii de la ZIUA de Constanţa îmi sunt prieteni vechi, din vremea când unii dintre ei lucrau la alte gazete din oraş, ziarul nu se născuse încă. Ne vedeam pe teren, la evenimente politice, la accidente, la tragedii, la bucurii... asta e slujba noastră, cea mai frumoasă din lume.

Nu m-am depărtat de ZIUA nici după ce vechii mei amici au ales alte proiecte. I-am preluat, firesc, şi tot de pe teren, pe cei care le-au urmat, fără să mă gândesc vreodată de ce îmi este atât de apropiat acest colectiv redacţional. Abia acum, când am fost rugată să scriu câteva rânduri, la aniversarea a 14 ani de la apariţia ziarului, realizez că Emilian, Doru, Mihai, Corina, de care îmi pare atât de rău că a părăsit gazetăria, Cecilia, Ada, Ionuţ, Cosmin, Adina, Gelu şi toţi ceilalţi sunt oameni care iubesc adevărul, luptă pentru el. Nu e vorbă mare, să ştiţi, la Constanţa e greu să scrii adevărul. Jurnaliştii sunt şi ei oameni, au familie, copii, rate, necazuri, procese şi, mai ales, salarii mici.

E greu să supravieţuieşti pe o piaţă controlată de oamenii „Republicii Mazăre“, cum o numesc analiştii media. Eşti vânat şi dat afară fără nicio remuşcare, „hăituit“ prin tribunale, ca să citez un fel de Che Guevara în viaţă. Epurările pe modelul „n-am încotro, întreabă-i pe şefii de la PSD“ nu se întâmplă la ZIUA de Constanţa. Chiar dacă ziarul a avut mult de tras pentru că a avut „tupeul“ să-şi vadă de drum, fără a ţine de cont de ameninţările cu care a fost şi este bombardat din toate direcţiile. „Şefa“ Claudia Tanislav, omul care, de 14 ani, ţine cu îndârjire ca această gazetă să rămână independentă, numai ea ştie cum, a avut chiar îndrăzneala, sfidându-i astfel pe cei care îşi frecau mâinile de bucurie că „gata, am lucrat-o pe Predeasca“, să mă sune imediat după ce plecasem de la un post local de radio şi să îmi ofere un loc în redacţie. Nici nu o cunoşteam, v-am spus că prietenia cu colegii de la ZIUA... s-a legat pe teren. Cu adevărat copleşitoare a fost însă campania pentru susţinerea mea, declanşată de ZIUA de Constanţa, după ce Tribunalul i-a dat câştig de cauză lui Radu Mazăre pentru că aş fi adus atingere onoarei şi reputaţiei primarului. Săptămâni întregi de campanie în care, datorită Claudiei şi prietenilor mei de la ZIUA de Constanţa, am putut constata că, pe lângă draga mea familie, sunt susţinută de mii de români. Cum să nu fie copleşitor?! Represaliile au fost însă dureroase, dar nu dezarmante.

„Din cauza“ materialelor care dezvăluiau, aproape zilnic,  adevărurile despre afacerile oamenilor „republicii“ dar şi „datorită“ campaniei pentru susţinerea mea, ziarul de opoziţie ZIUA de Constanţa a fost interzis  de la difuzare în reţeaua de distribuţie deţinută de firma controlată de cei care se vor a fi „stăpânii Constanţei“. Uite că ziarul continuă să reziste. Şi sunt convinsă că este citit cu mare atenţie de toţi constănţenii care vor să cunoască adevărul. Inclusiv de către procurorii DNA, poliţişti, inspectori ANI, inspectori ANAF, ale căror cercetări sunt mult uşurate în urma investigaţiilor realizate de colegii de la ZIUA de Constanţa. Este un ziar temut de cei care tremură ca numele lor să nu apară cumva la ce „tunuri“ au mai tras corupţii autohtoni. De aceea este ZIUA mea de Constanţa şi vă recomand să citiţi UN ZIAR LIBER. 

La mulţi ani!