1 Decembrie - ziua care a schimbat Romania

Dincolo de semnificatia lui propriu-zisa - aceea a desavarsirii unitatii teritoriale, obiectiv politic major pentru Romania Moderna, sensurile secundare ale actului istoric de la 1 Decembrie 1918 se multiplica si castiga in profunzime pe masura ce incercam incadrarea lui in contextul istoric reprezentativ.

Este un demers pe care ar trebui sa ni-l asumam cu totii, in calitate de cetateni romani, ca un exercitiu introspectiv care sa ne valideze periodic acest atribut identitar. Initiativa nu ar avea nevoie de un pretext fabricat atata timp cat intrebarile generatoare se ascund in sangele care ne curge in vene. Nici instrumentele de "analiza" nu ar trebui sa fie unele sofisticate. Avem de a face mai degraba cu o actiune individuala care nu implica decat respect autentic pentru tot ceea ce reprezinta trecutul patriei. Marea Unire, insemnand recuperarea Basarabiei (27 martie/9 aprilie 1918), a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) si, in fine, a Transilvaniei (18 noiembrie/1 decembrie 1918), a fost caracterizata de simultaneitatea si convergenta eforturilor politice si militare depuse de statul nostru, pe deoparte, si de romanii aflati sub dominatie straina, pe de alta parte. Intreaga suita de evenimente a purtat marca vointei civice si politice autohtone, a fost girata de principiul wilsonian al autodeterminismului natiunilor si parafata de sacrificiul soldatilor participanti la prima conflagratie mondiala. Rezultatul a fost, in final, spectaculos, dar nici reversul medaliei nu trebuie neglijat - razboiul a lasat la granite dusmani ambitiosi, cu frustrari nestinse, tendinte revizioniste si pericole bolsevice. A fost pur si simplu momentul de varf pe care l-au inregistrat statul roman si, implicit, clasa politica autohtona. Confruntata cu noi realitati teritoriale, demografice, etnice, Romania trece simbolic din epoca moderna in epoca contemporana. Configuratia institutionala si legislatia au trebuit adaptate din mers, astfel incat unificarea administrativa si judecatoreasca sa se definitiveze cat mai repede. La randul ei, si clasa politica a suferit mutatii semnificative. Vechiul bipartidism antebelic, controlat prin practica rotativei guvernamentale (obicei prin carte alternanta la putere era dictata de monarh, in virtutea prerogativelor constitutionale), a fost inlocuit de un sistem de partide mult mai complex, cu componente uneori "pestrite" si cu tendinte extremiste si la stanga si la dreapta. Democratia la romani a intrat intr-o alta etapa a dezvoltarii, etapa determinata in mare masura de votul universal si de legea electorala din 1926. Zestrea teritoriala a actului de la 1918 avea sa fie "ciuntita" in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial - conflagratie care a fost nemiloasa cu noi din toate punctele de vedere. Semnificatiile lui au supravietuit insa, aproape intacte, atat tristelor experiente ale anilor `40, cat si regimului politic dictatorial ce a urmat, regim care isi propusese sa revolutioneze intregul set de valori nationale. Astazi, ele alimenteaza superficial doctrine politice si ambitii, regrete sau idealuri. Actul de la 1 Decembrie 1918, insa, nu poate fi confiscat de nimeni. El ne apartine noua, tuturor si trebuie sa il sarbatorim nu doar o data pe an, cand ni se da liber de la munca, ci in fiecare zi.