Editorial Consiliul Local Constanţa, un teatru de păpuşi pentru oameni mari

Spre deosebire de consilierii judeţeni, care au „dormit” vreme de doi ani şi care s-au (re)activat de doar câteva luni, aleşii din Consiliul Local Municipal Constanţa au fost constant, de la debutul mandatului, în 2012, nişte veritabili actori. Nişte histrioni. Nişte profesionişti „consecvenţi”, care votează ceva în şedinţele comisiilor de specialitate şi cu totul altceva în faţa presei.
De ce sunt acolo unde sunt consilierii din Consiliul Local Municipal Constanţa? Ca să iniţieze, să dezbată şi să voteze hotărâri în interesul constănţeanului, al omului de rând, plătitor de taxe şi impozite. În realitate însă, dacă participi măcar la o şedinţă de consiliu, poţi constata dezgustat că, pentru cei mai mulţi dintre aleşii urbei, cetăţeanul contează puţin spre deloc. Ceva de...  n-ar mai fi. Începând cu preşedinţii de şedinţă şi cu oribila lor dicţie, cococaţi la aşa-numitul prezidiu cu intenţia clară de a-şi peria colegii de partid, dar făcând dovada, la fel de clară, că sunt aproape analfabeţi (am spus „aproape”) şi continuând cu acei consilieri care nu citesc proiectele de hotărâre, astfel încât se ajunge în situaţii jenante atunci când, la modificarea unei hotărâri adoptate anterior, aceştia contestă şi hotărârea iniţială, pe care au votat-o cu şapte mâini, fără să clipească.

Sunt acolo, spuneam, în interesul constănţeanului, acela care se confruntă cu o mie de probleme ce ţin de siguranţa din cartierul său, de problema facturii uriaşe pentru agentul termic, în sezonul rece, de taxe şi impozite locale pe care uneori le consideră aberante şi nesimţite. Ce fac consilierii? Îşi expun cu ostentaţie cunoştinţele din domeniul din care provin, mai ales economice şi juridice, se dau mari apărători ai spaţiului verde, plâng pentru el, când, de fapt, la o adică, sunt primii care-ar ridica un bloc pe spaţiul verde.
Ar fi, desigur, şi cazul consilierului local PSD Vasile Chirondojan, care nu o dată a făcut dovada unor lacune ruşinoase cu privire la legislaţia ce ţine de administraţia locală. Momentul în care colegii de partid îi atrag atenţia celui alintat „nea Ţuţu”, pe motiv că votul său l-ar putea expune unui conflict de interese, ar fi de tot râsul, dacă n-ar fi, de fapt, de plâns.
De aceea, mă tot întreb, oare consilierilor din Consiliul Local Constanţa le-a fost vreodată ruşine? Nu de presă, de colegi şi şefi pe linie de partid, ci de oamenii care i-au trimis acolo, pentru a le reprezenta cu cinste şi onoare interesele. Impresia este cea a unui teatru de păpuşi cu oameni mari. Dar unul prost, prost de tot, de la ale cărui spectacole lumea pleacă dezamăgită. Păcat de timpul pierdut...