Coruptie fara corupti
Coruptie fara corupti
24 Apr, 2004 00:00
ZIUA de Constanta
1003
Marime text
Orice discurs despre Romania, oficial sau nu, ajunge inevitabil la coruptie. Cu totii folosim acest termen pentru a explica o decizie guvernamentala, un contract de privatizare, imbogatirea unei persoane publice sau pentru a desemna singurul mod posibil de a realiza ceva in viata de zi cu zi: obtinerea unor acte, a unei locuinte, pentru a ne plati, fara a sta la cozi infernale, impozitele si taxele. De la televizor aflam despre politicieni, magistrati, politisti, doctori, functionari publici corupti, noi insine suntem corupatori si coruptibili pentru a ne face viata mai confortabila. Coruptia pare sa fi devenit mecanismul de functionare a societatii in care traim. Nimic nu se misca fara sfanta spaga. In anul 1968, Samuel Huntington, un politolog american cunoscut pentru controversata carte "Ciocnirea civilizatiilor", arata ca in societatile in curs de modernizare - cum este si Romania in tranzitia de 14 ani - coruptia poate inlocui reforma. Inevitabil, iti pui intrebarea daca am ajuns in aceasta situatie si de ce. In legatura cu ceea ce se petrece la nivelul judetului Constanta putem lejer sa ne permitem sa aplicam grila lui Huntington asupra realitatilor autohtone pentru a vedea care sunt consecintele coruptiei. Modernizarea contribuie la coruptie prin crearea unor noi surse de imbogatire si putere. Imediat dupa anul 1990, in conditiile in care economiile personale erau atat de reduse incat nu-ti puteai permite initierea unei afaceri, a devenit evident ca doar politica ar putea face banii sa se invarteasca. O parte dintre actualii si fostii demnitari constanteni au intrat in politica pentru a se imbogati. Avem o sumedenie de exemple. De departe se remarca senatorul fara partid Traian Rece si deputatul PRM Mircea Stoian. Si ce alte sanse de a trai bine, o dorinta absolut fireasca, are un tanar cu idei si initiativa? Daca guvernele de dupa evenimentele din Decembrie 1989 ar fi creat un climat legislativ favorabil initiativelor private, de exemplu o politica permisiva de credite atunci cand majoritatea bancilor erau de stat, nu s-ar fi ajuns probabil ca economia sa fie controlata de cativa alesi. Sau poate ca aceasta a fost intentia de la inceput. Folosindu-si puterea data de functia publica, unii dintre constantenii influenti au reusit sa acumuleze averi impresionante. Un ziar constantean relata o discutie amicala intre doi parlamentari, retinand replica unuia dintre ei: "Daca vei mai castiga un mandat, sa vezi cati bani vei avea peste patru ani". Coruptia saracilor, cum o numeste Huntington, s-a nascut tocmai din absenta unor situatii favorabile in afara politicii. In conditiile unor institutii politice slabe sau inflexibile, acest mod de imbogatire a condus la aparitia unor comportamente politice deviante si la perpetuarea modelului. Ne-am intrebat de ce Puterea din 1996 nu a luat masuri impotriva unor demnitari din guvernarea anterioara despre care mass-media a dovedit ca sunt corupti. Acum ne punem exact aceeasi problema. Daca nu exista inca un acord asupra scopurilor publice, coruptia inlocuieste acordul in privinta scopurilor personale. De aceea nu a cazut pana acum capul vreunui demnitar, indiferent din ce guvernare ar fi provenit. Care este reactia opiniei publice in fata coruptiei? Un fel de puritanism de a se dezvolta direct proportional cu tot ceea ce inseamna coruptie. Oamenii incep sa condamne invoielile si compromisurile, sa confunde politica cu fenomenul coruptiei si sa cada foarte usor in capcana unui discurs radical, cum este cel promovat de presedintele organizatiei judetene a Partidului Romania Mare in campania electorala pentru alegerile locale din vara acestui an. "Opozitia fata de coruptie poate lua forma puritanismului fanatic intens, caracteristic multor revolutii si dictaturi militare. Societatea care are o mare deschidere spre coruptie, are o mare deschidere si spre violenta", acesta era avertismentul lui Huntington in anul 1968.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii