Dacă accepţi un favor îţi vinzi libertatea. Manus manum lavat!

În acelaşi context, mă gândesc că dacă armonia între cetăţeni reprezintă generic zidul oraşului, armonia clasei politice în sensul dat de legea lustraţiei va consolida peretele ruşinii noastre naţionale. Cum forţa obiceiului este mare, iar obiceiul este a doua natură, nu trebuie să ne mirăm de ce a venit taman acum şi atât de prost. Sincer, mă aşteptam ca prin lustraţie opuşii să fie curăţaţi de opozanţii lor, dar vai, inocenta de mine am aflat că nu există medicament împotriva puterii. Evident că fac haz de necaz şi acum, şi în fiecare dimineaţă, când după protocolul obişnuit (cafeaua neagră şi ţigara vicioasă) îmi repet: Păzeşte-te de câine! Dacă accepţi vreun favor, îţi vinzi libertatea! Dacă accepţi şi altele, îşi vinzi sufletul!

Dacă a ajuns PSD şi Victor Ponta să ne dea lecţii despre lustraţie, mă întreb cine va fi beneficiarul? Pe de altă parte, nici barba nu te face filosof şi nici lăcomia mai prost decât eşti. Dar gusturile, ca şi culorile, nu se discută... garda care era pregătită de PCR a fost salvată de la lustrare şi acum se împăunează ca fiind democraţi rasaţi cu studii în străinătate...

Cineva se exprima foarte plastic susţinând că suntem sclavii foştilor comunişti sau ai copiilor lor.. acesta este adevărul?

Atâta vreme cât nimeni nu mai crede că este dulce şi frumos să mori pentru patrie, când oagării UDMR-işti ameninţă cu demisia şi destabilizarea executivului şi aşa fragil, la fiecare mutare pe care o face PDL fără să-i întrebe de sănătate, nu-mi mai rămâne decât să cred că a greşi e omenesc, a persevera e diabolic. Continuând scenariul, pot să accept că nici PDL-ului nu-i place anticorupţia şi că, din nou, pentru a mia oară, Băsescu e singur. Exceptând ce este de exceptat, chiar şi un fir de păr are până la urmă umbra sa, probabil de aici ignoranţa legii nu are scuză. Mi-e aproape jenă să recunosc, dar noi, românii, indiferent de anii pe care-i aveam atunci, am dobândit prostul obicei de a raporta totul la cea fost înainte de 1989. După 20 de ani, în numele dreptăţii divine, continuăm să ne împărţim semenii în două cete - cei care au beneficiat de favoruri pe vremea împuşcatului şi cei care au avut de suferit de pe urma favorizaţilor. Poate că totuşi lustraţia ne va ajuta să ştim doar mai multe despre trecut, pentru că altfel, acum, aici şi în toate timpurile

Manus manum lavat! (n.r. o mână spală pe alta).