De la Constanţa a început ruptura USL-ului

Ieri, liderul de la centru al conservatorilor a anunţat public că la alegerile de anul viitor PC va avea candidaţi proprii. Asta, după ce în urma consultării cu liderii de la judeţ, care au avut un cuvânt decisiv, aceştia au spus că nu poate exista o colaborare cu partidele cu care în urmă cu câteva luni se credea că vor forma o echipă pe cinste. Aşadar, împreună, dar separat, aşa cum umbla vorba în târg la începuturile frăţiei din cele două partide. La Constanţa, ruptura dintre PSD şi PNL, pe de o parte, şi PC s-a văzut încă de la începutul încheierii protocolului Uniunii, conservatorii fiind puţin spre deloc băgaţi în seamă, comparativ cu colegii lor liberali. Imaginea de la semnarea oficială a protocolului - când primarul Radu Mazăre şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, s-au pupat cu unul dintre liberalii trecuţi peste toţi şi toate pentru a rămână vreme de patru mandate în Parlamentul României -, rămâne pe retina tuturor celor care vreme de mulţi ani au speculat colaborarea pe sub mână, dar au văzut doar săgeţile tăioase pe care şi le aruncau cu fiecare ocazie. Nimic nu mai este sigur de când apele s-au tulburat şi în ceea ce priveşte relaţia PSD - PNL, date fiind şi recentele declaraţii ale şefului CJC potrivit cărora liberalii nu prea au de ce să mai deschisă gura să ceară ceva fotolii la primării. Probabil, aşa cum au estimat toţi atunci când s-a format această alianţă, până la alegeri cu siguranţă asocierea partidelor va fi doar istorie. Conservatorii constănţeni oricum nu au privit cu ochi buni această asociere, fiind reţinuţi şi în declaraţii şi în amabilităţi. Organizaţia judeţeană a PC a făcut încă un pas înapoi imediat după ce la bursa zvonurilor circula informaţia potrivit căreia unul dintre oamenii din tagma pesediştilor la alegerile din 2008 va candida, însă din partea PC-ului, împotriva celui ce deţine la acest moment funcţia de şef al judeţului. Chiar dacă mulţi nu credeau, PC-ul, pricăjit, aşa cum a fost văzut dintotdeauna, scoate pe zi ce trece mai mult colţii la adversarii politici. După câte se pare, vremea conservatorilor va veni în curând, iar locul acestora pe scena politică se defineşte mai mult. Supuşi şi mereu în spatele altora, fără prea multe voci care să spună lucrurilor pe nume, conservatorii vor acum, chiar şi cu preţul ruperii frăţiei, să rupă „prietenia".