De ziua ta, dragă dascăle îţi aduc un Laudatio!

În spatele fiecăruia dintre noi se afla un dascăl. Un dascăl care ne-a îndrumat paşii în lumea cunoaşterii, care ne-a învăţat să scriem, să citim, să facem calcule. Care ne-a ajutat să devenim ceea ce suntem acum.

Astăzi, este Ziua profesorului. De aceea nu voi vorbi despre problemele cu care se confruntă învăţământul românesc. Nici despre atitudinea unor profesori faţă de meseria sa. Nici despre salariile care îi nemulţumesc pe majoritatea. Azi, voi vorbi despre adevăraţii dascăli. Despre cei care au făcut din meseria sa o pasiune. Despre cei care ne-au călăuzit paşii în lumea cunoaşterii. Despre cei care i-au învăţat literele pe părinţii noştri, ne-au învăţat pe noi şi îi vor învăţa şi pe copiii copiilor noştri. Acel prim dascăl, care ne sculptează caracterul şi sufletul, este învăţătorul. Când spui şcoală, şi-l aminteşti, în primul rând, pe primul învăţător. Urmează apoi gimnaziul, unde eşti condus pe tărâmul cunoaşterii de alţi profesori, care contribuie, rând pe rând, la formarea ta ca personalitate.

Astăzi sărbătorim Ziua învăţătorului, ziua celor care îi ajută pe copii să descopere „corola de minuni a lumii", ziua celor care marchează dezvoltarea personalităţii copilului, ziua celor care poartă cu demnitate această plăcută povară a luminii. Astăzi nu vor lipsi florile şi cuvintele calde. Nu vor lipsi spectacole şi mesajele de felicitare.

Dragi profesori, să fiţi mereu sănătoşi, fericiţi şi plini de entuziasm, chiar dacă de multe ori sunteţi dezamăgiţi de sistemul de educaţie din România. Speranţa că munca dumneavoastră va fi apreciată vă va ajuta să faceţi faţă acestei profesii cu demnitate. Vă dorim mult optimism, abnegaţie, dăruire. Şi poate va veni o zi când şcoala va fi apreciată de politicieni la justa sa valoare. La mulţi ani, generaţiilor de profesori şi de elevi deveniţi profesori! În cinstea lor să spunem astăzi un Laudatio!