Editorial 10 august a fost o tragedie în 2018. Cum au ieşit la protest unii, în 2019, doar pentru a posta imagini pe Facebook
Editorial: 10 august a fost o tragedie în 2018. Cum au ieşit la protest unii, în 2019, doar pentru a posta
12 Aug, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
1930
Marime text
20.000 de oameni au ieşit în stradă la un an de la protestele violente din 10 august 2018. Acţiunea din weekend nu a avut aceeaşi amploare ca cea din anul trecut, când zeci de persoane au ajuns la spitalele din capitală, iar jandarmii au fost blamaţi de societatea civilă.
Aveam lacrimi în ochi când vedeam femei, copii şi tineri loviţi de jandarmi în 2018. Am fugit de câteva ori cu un prieten, cu maşina, să îmi spun şi eu problemele la capitală. Îmi aminteam mereu de protestele din Piaţa Universităţii când eram studentă, când a început mişcarea legată de Roşia Montană. Atunci am făcut cunoştinţă cu societatea civilă. Jandarmii alergau oameni pe la Universitate să îi predea celor de la poliţie. Erau infiltraţi şi scandalagii, care trebuiau izolaţi şi predaţi autorităţilor, pentru ca situaţia să nu degenereze.
Îmi amintesc că mergeam în marş şi un astfel de scandalagiu înjura de mama focului şi se împingea în oameni pentru a crea tensiune. Nu i-a ieşit şi a fost scos din formaţie şi predat jandarmilor. Dar să ne imaginăm reversul. Dacă s-ar fi creat agitaţie şi ar fi intervenit jandarmii, marşul condus de femei cu bebeluşi ar fi devenit ceea ce a fost pe 10 august 2018.
Totuşi, protestele din ultimii ani din România au devenit un obicei fără fond pentru mulţi. Chiar dacă rădăcina acestor manifestări publice au la bază frustrări reale şi cauze bune, mulţi ies doar de dragul de a ieşi. Sunt nepăsători cu natura, aruncă gunoiul nesortat, dar militează pentru un mediu curat, nu plătesc taxe şi impozite şi fac evaziune fiscală, dar cer mai puţine taxe şi exemplele pot continua.
Protestul a devenit, din păcate, o modă. Mulţi oameni ies în stradă doar de dragul de a posta imagini de acolo pe reţelele de socializare, fiind un fenomen cool, însă doar puțini mai au acea atitudine de revoltă. A protesta nu înseamnă doar să îţi dai un check-in pe Facebook sau să ai un selfie cu organizatorii. Înseamnă răspundere şi tot ce derivă din aceasta.
Mulți încalcă legea fără să ştie, de cele mai multe ori, dar au pretenţia ca cei din jur să fie corecţi. Oamenii superficiali pe care îi vedem în stradă aruncă gunoiul de la geam, întorc pe linia continuă sau părăsesc animale în stradă. Dau vina continuu pe ţară că nu le oferă nimic, în loc să fie ei înșiși cei care produc schimbarea.
Protestul acela de 20.000 de oameni înseamnă jumătate protestatari şi jumătate dependenţi de like-uri.
Să nu uităm că schimbarea începe de la fiecare.
Aveam lacrimi în ochi când vedeam femei, copii şi tineri loviţi de jandarmi în 2018. Am fugit de câteva ori cu un prieten, cu maşina, să îmi spun şi eu problemele la capitală. Îmi aminteam mereu de protestele din Piaţa Universităţii când eram studentă, când a început mişcarea legată de Roşia Montană. Atunci am făcut cunoştinţă cu societatea civilă. Jandarmii alergau oameni pe la Universitate să îi predea celor de la poliţie. Erau infiltraţi şi scandalagii, care trebuiau izolaţi şi predaţi autorităţilor, pentru ca situaţia să nu degenereze.
Îmi amintesc că mergeam în marş şi un astfel de scandalagiu înjura de mama focului şi se împingea în oameni pentru a crea tensiune. Nu i-a ieşit şi a fost scos din formaţie şi predat jandarmilor. Dar să ne imaginăm reversul. Dacă s-ar fi creat agitaţie şi ar fi intervenit jandarmii, marşul condus de femei cu bebeluşi ar fi devenit ceea ce a fost pe 10 august 2018.
Totuşi, protestele din ultimii ani din România au devenit un obicei fără fond pentru mulţi. Chiar dacă rădăcina acestor manifestări publice au la bază frustrări reale şi cauze bune, mulţi ies doar de dragul de a ieşi. Sunt nepăsători cu natura, aruncă gunoiul nesortat, dar militează pentru un mediu curat, nu plătesc taxe şi impozite şi fac evaziune fiscală, dar cer mai puţine taxe şi exemplele pot continua.
Protestul a devenit, din păcate, o modă. Mulţi oameni ies în stradă doar de dragul de a posta imagini de acolo pe reţelele de socializare, fiind un fenomen cool, însă doar puțini mai au acea atitudine de revoltă. A protesta nu înseamnă doar să îţi dai un check-in pe Facebook sau să ai un selfie cu organizatorii. Înseamnă răspundere şi tot ce derivă din aceasta.
Mulți încalcă legea fără să ştie, de cele mai multe ori, dar au pretenţia ca cei din jur să fie corecţi. Oamenii superficiali pe care îi vedem în stradă aruncă gunoiul de la geam, întorc pe linia continuă sau părăsesc animale în stradă. Dau vina continuu pe ţară că nu le oferă nimic, în loc să fie ei înșiși cei care produc schimbarea.
Protestul acela de 20.000 de oameni înseamnă jumătate protestatari şi jumătate dependenţi de like-uri.
Să nu uităm că schimbarea începe de la fiecare.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii