Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
21:46 25 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Editorial 15 ani i-au trebuit luminii să ne-ajungă. Legenda celor trei crai de la Răsărit

ro

24 Feb, 2015 00:00 2538 Marime text



"Pe-un picior de plai, / Pe-o gură de rai, / Iată vin în cale, / Se cobor la vale, / Trei turme de miei, / Cu trei ciobănei. / Unu-i moldovan, / Unu-i ungurean / Şi unu-i vrâncean"... Aşa începe celebra baladă populară Mioriţa, operă de căpătâi pentru toţi elevii de gimnaziu, culeasă de Alecsandri (Alecu Russo, după unii) în vremea lui 1800 şi ceva. Versurile sale au fost interpretate şi reinterpretate de-a lungul vremii în fel şi chip, aşa că ne permitem şi noi "blasfemia" de a face acelaşi lucru, readucând-o în context actual: "Pe-un picior de plai, / Pe-o gură de rai, / Iată vin în cale, / Se cobor la vale / Cei trei crai vestiţi, / La Constanţa reuniţi. / Unu-i bucureştean, / Unu-i botoşănean / Şi unu-i ploieştean"...


Pe cei trei crai vestiţi îi cunoaştem şi îi recunoaştem. De 15 ani. Omniprezenţi, arhicunoscuţi, cei trei crai au avut frâiele Constanţei în mână. S-au cunoscut imediat după Revoluţie la Constanţa, cei trei fiind cadeţi ai Institutului de Marină Civilă. La scurt timp, craiul bucureştean şi cel ploieştean pun bazele cotidianului "Contrast". Apărător, în tinereţe, al idealului politic recent-format, craiul bucureştean scrie la gazetă despre o firmă care, la vremea aceea, se ocupa de ridicarea maşinilor din Constanţa. Peste ani, alţii aveau să îi reproşeze şi lui cam aceleaşi lucruri în legătură cu altă firmă şi alte maşini săltate. Între timp, craiul botoşănean pune bazele unei maşinării sofisticate de afaceri, reuşind să exceleze la acest capitol. Mai apoi, le face cunoştinţă cu lumea business-urilor şi celorlalţi doi prieteni de la Institut. Cei trei reuşesc, prin "mişcări de trupe", să întreţină afacerile chiar şi după ce doi dintre aceştia ajung în funcţii-cheie în administraţia publică. Ba chiar ajung în topurile celor mai bogaţi oameni din România. Căci, din anul 2000, de când craiul bucureştean ajunge la cârma Primăriei Constanţa, traiectoria celor trei este doar ascendentă.
Ajung să controleze tot ce zboară, mişcă, se târăşte sau respiră în municipiul şi în judeţul Constanţa, ajung să dea bătrânul Tomis celor cu mâna cât mai largă şi buzunarul cât mai adânc. Totul trece pe la şi prin ei. Direct sau prin intermediul altor prieteni, ale căror nume au ajuns să fie legate şi cusute în dosare groase întocmite de justiţiari.

În aproape un deceniu şi jumătate, cei trei crai veniţi în Constanţa din diferite zone ale ţării transformă Constanţa dintr-o prinţesă într-o cenuşăreasă, iar Mamaia, dintr-o perlă, într-o falsă nestemată - ferchezuită şi împopoţonată vremelnic, doar cât să scoată banii din buzunarele turiştilor, din ce în ce mai puţini şi mai dezgustaţi.

După aproape 14 ani, "turmele de miei" schimbă povestea Mioriţei. Craiul prahovean ajunge întâia oară în mâinile DNA, pe 14 ianuarie 2014. De acolo, totul începe să cadă asemenea unor piese într-un joc de domino - una câte una, înlănţuite şi totuşi distincte. Craiul prahovean se îmbolnăveşte şi pleacă să se opereze în SUA. Acesta avea să revină forţat abia în luna septembrie. În aceeaşi zi, craiul bucureştean este încătuşat şi dus la DNA, fiind eliberat apoi sub control judiciar. Pe 22 aprilie, au loc noi percheziţii. Din această zi, intră în vizorul DNA şi afacerile craiului botoșănean. Acesta a fost de altfel şi factorul declanşator al problemelor cu DNA care aveau să urmeze: ANI sesizează că, de-a lungul anilor, Primăria a atribuit contracte firmelor celui care, la rândul său, este implicat în afaceri cu craiul bucurestean. Acelaşi lucru a fost sesizat în urmă cu câteva zile şi în cazul craiului ploieștean. 

Chiar dacă au încercat şi încă mai încearcă să arate cei trei aştri de seamă de la Constanţa că încă mai strălucesc, luceferii au început să îşi piardă sclipirea din ce în ce mai vizibil, în ultimul an. După un deceniu şi jumătate, craiul bucureştean, cel ploieştean şi cel botoşănean încep să coboare tot mai la vale, lăsând însă proeminente urmele trecerii lor. Cei trei aştri încep să apună, lăsând oraşul care i-a adoptat să se scalde într-o mare tulbure, într-o apă neclară, mai neagră decât Marea Neagră.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii