Editorial Alegeri cu STS-ul pe fir

 
Pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP) este postat un proiect de hotărâre menit să aducă modificări la Hotărârea AEP nr. 9/2015 pentru aprobarea normelor metodologice privind funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, selecţia şi desemnarea operatorilor de calculator ai birourilor electorale ale secţiilor de votare (SIMPV).
 
Proiectul respectiv a fost postat pe 21 ianuarie şi se află în dezbatere publică. Asta după ce reprezentanţii AEP s-au consultat în cadrul Grupului de lucru pentru coordonarea implementării şi a gestionării SIMPV cu reprezentanţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS). Concluzia a fost fermă: se impune modificarea normelor. Astfel, se propune, printre altele, „asigurarea de către STS a înregistrării convorbirilor dintre preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, efectuată în vederea soluţionării cazurilor în care codul numeric personal al unui alegător figurează că a fost deja înscris în SIMPV“. Măsura ar urma să fie aplicată atât la alegerile locale din vară, cât şi la scrutinul parlamentar din toamna acestui an.
 
Iniţiativa AEP a ajuns în atenţia Executivului şi rămâne de văzut dacă se va concretiza. Deşi, după „experienţele“ trăite cu prilejul unor scrutine electorale care presupuneau fie desemnarea viitorilor reprezentanţi în administraţia locală şi centrală, fie suspendarea din funcţie a şefului statului, precum şi a proceselor demarate ulterior, se conturează toate premisele implementării acestei măsuri. 

Problema nu ar fi înregistrarea convorbirilor telefonice ale preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, ci „dorinţa“ unor concetăţeni de a mai presta în aceste „funcţii“. Şi asta deoarece, nu de puţine ori, presa locală a semnalat faptul că majoritatea „şefilor“ şi a „şefilor adjuncţi“ ai secţiilor de votare erau angajaţi din primărie, consiliu judeţean sau alte instituţii în care ajung să lucreze „preferaţii“, cunoştinţele şi rudele unor politicieni. Pe înţelesul tuturor, în instituţiile de stat obţin un loc de muncă doar cei indicaţi sau dedicaţi unor formaţiuni politice aflate la putere pe plan local sau naţional. De ce? Pentru a avea oameni de încredere, pe care să se bazeze în „aplicarea programului de guvernare“.
 
Să revenim însă la cei care doreau sau erau puşi preşedinţi ai secţiilor de votare. Adesea, ei informau politicienii despre prezenţa la vot şi rezultatele scrutinelor, date care duceau la „mobilizarea“ cadrelor de partid în speranţa asigurării victoriei. Or, dacă STS va intra pe fir, nu ştiu câţi membri sau simpatizanţi devotaţi ai unor formaţiuni politice se vor mai înghesui sau vor mai accepta să fie preşedinţi sau adjuncţi ai preşedinţilor în secţiile de votare… Şi asta în contextul în care, adesea, apăreau situaţii în care cei nominalizaţi căutau diverse subterfugii pentru a scăpa de funcţiile respective. Deh, bani puţini, riscuri, responsabilităţi multe şi muncă… şi mai multă, iar acum şi cu STS-ul pe cap.