Editorial Campania electorală în România între promisiuni noi și provocări vechi. Cine îi va convinge pe români?

• Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie, primul tur de scrutin, iar pe 8 decembrie, al doilea tur. Pentru primul tur s-au înscris 14 candidaţi.
• Campaniile electorale sunt o reflecție a tensiunilor, speranțelor și, adesea, a dezamăgirilor.
• În această campanie, tehnologia joacă un rol crucial. Rețelele sociale au devenit noul câmp de bătălie pentru captarea atenției electoratului, însă aceasta vine cu riscuri.

 
Pe 24 noiembrie, românii își vor alege preşedintele țării dintre cei 14 candidaţi înscrişi în cursa electorală. Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an începe vineri, 25 octombrie, la ora 00:00, şi se va încheia pe data de 23 noiembrie, la ora 7:00.
 
Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie, primul tur de scrutin, iar 8 decembrie, al doilea tur. Pentru primul tur s-au înscris 14 candidaţi.
 
Campaniile electorale sunt o reflecție a tensiunilor, speranțelor și, adesea, a dezamăgirilor. În acest an, pare că retorica se învârte în jurul acelorași teme recurente: corupția, reformarea instituțiilor și, bineînțeles, viitorul economic.
 
Totuși, ce rămâne neschimbat în peisajul politic este tendința politicienilor de a formula promisiuni care rareori sunt susținute de soluție concretă. Într-o țară care a trecut printr-o tranziție lungă și dureroasă de la comunism la democrație, cetățenii s-au săturat de discursuri grandioase și așteaptă fapte reale. În mod paradoxal, însă, succesul electoral pare să depindă toate abilitățile de comunicare ale candidaților și mai puțin de bilanțul lor politic.
 
În această campanie, tehnologia joacă un rol crucial. Rețelele sociale au devenit noul câmp de bătălie pentru captarea atenției electoratului, însă aceasta vine cu riscuri. Dezinformarea și fake news-ul sunt mai prezent ca oricând, iar votanții sunt supuși unui bombardament informațional care le testează capacitatea de a discerne adevărul de manipulare.
 
Cât despre tineretul țării, interesul acestuia pentru vot rămâne scăzut, deși generația lor va resimți cel mai mult efectele deciziilor politice viitoare. Este o provocare pentru candidați să capteze atenția acestui segment din populație, care pare tot mai deconectat de la realitățile politice.
 
Rămâne de văzut dacă această campanie electorală va aduce schimbări reale sau dacă vom asista, încă o dată, la un spectacol de promisiuni goale, alimentat de fricile și așteptările unei societăți în continuare în căutarea de stabilitate.
 
 

Citește și:
 
Sondaj INSCOP: Alegeri Parlamentare 2024 - PSD - 30,2%, urmat de AUR cu 21,4%, PNL cu 13,2% şi USR cu 12,7%
 
Începe oficial campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Cine sunt candidații?