Editorial Capriciile superficialilor

2014 este încă un an al erei în care, în România, domneşte antiteza dintre posibilităţile financiare şi consumul inutil. Dacă suntem manipulaţi sau este vorba doar despre firea noastră balcanică nimeni nu poate decide, dar, în mod tacit, acceptăm cu toţii că nefirescul a învins normalul. Pe rând, voi da câteva exemple ale anormalului din vieţile noastre. Părinţii care muncesc cel puţin opt ore pe zi pentru a asigura minimul necesar odraslelor ce pică testările naţionale şi Bacalaureatul sunt în inferioritate faţă de cei care trudesc pentru a le oferi copiilor falsul confort al majorităţii. Mă refer la nevoia imperioasă a adolescenţilor de a frecventa cafenelele plasate în locuri fără vreo privelişte atrăgătoare care le-ar putea justifica alegerea. Fenomenul nu este complet dacă nu pufăi dintr-o ţigară şi nu stai, fără pauză, cu ochii aţintiţi în smartphone, dispozitiv capabil să redea şi să asimileze mai mult decât junele pe care îl descriem.

Suficient despre tineret, căci noi suntem predispuşi greşelilor şi poate încă avem o speranţă de remediere a stării actuale, şi iată-ne observând extravaganţele adulţilor. Românul, fie el stabilit în propria ţară sau plecat peste hotare, simte nevoia de a afişa belşugul de care se înconjoară. Opulenţa este etalată când vine vorba de maşina second hand a cărei întreţinere nu o poate suporta, dar preferă un restaurant când vine vorba de o masă cu rudele, întrucât garsoniera nu e la fel de încăpătoare ca automobilul mai sus menţionat.

Conaţionalii noştri, în special cei superficiali, sunt ai naibii de fideli staţiunilor româneşti, dar nu din raţiuni patriotice. Degeaba optezi pentru o excursie mai ieftină şi mai elegantă în străinătate, dacă nu ai „deosebita plăcere“ de a te întâlni în Mamaia sau la Predeal cu vecinii şi de a te plânge de halul în care se duce traiul la noi.

În concluzie, oameni buni, e momentul să ne deschidem către vest, să ne stabilim priorităţile, să ne chibzuim finanţele şi să ne proiectăm viitorul, decât să repetăm greşelile trecutului şi să ne plângem de prezent.