Editorial Cât timp vom mai fi batjocura afaceriştilor? Suntem obligaţi să consumăm produse infecte fără să ştim

Zilnic mergem la piaţă să ne cumpărăm toate cele necesare, iar printre alimentele cel mai des consumate cu siguranţă se află la loc de cinste pâinea. Din păcate, nu avem cum să ştim în ce condiţii este preparată şi suntem nevoiţi să cumpărăm ce găsim la magazin. Ambalată, neambalată, pâinea este un aliment de care puţini români se pot lipsi.
 
Un control efectuat zilele trecute de o echipă din cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Constanţa la o fabrică de pâine din Constanţa a scos la iveală mizeria în care erau preparate atât pâinea, cât şi alte alimente de patiserie. Pentru toate neregulile constatate a fost aplicată o amendă usturătoare, iar fabrica a fost închisă pentru remedierea problemelor.
 
Bun, am spune! Fără să ştim că la acel producător sunt probleme şi poate o vreme vom ocoli produsele ce poartă pe etichetă numele firmei respective. Dar ce ne face să credem că la ceilalţi producători din domeniu nu sunt probleme? Aici, la fabrica aceasta, controlul a pornit după ce la un magazin din oraş au fost observate lăzile în care era transportată pâinea, neambalată, lăzi care prezentau un grad însemnat de mizerie.
 
Nici modul în care este servită pâinea respectivă de angajaţi nu este unul de nota 10. De cele mai multe ori, aceasta este apucată cu un colţ de pungă şi aruncată în sacoşa cumpărătorului. Dacă angajaţii respectivi consideră că astfel au evitat pericolul de a atinge şi a contamina pâinea neambalată, se înşală. Este nevoie de un efort un pic mai mare, iar puţină educaţie ar rezolva şi această situaţie.
 
Ce ne facem cu ceilalţi producători, ale căror lăzi care transportă pâine neambalată sunt şi ele „un pic“ sub standarde, ca să nu spunem, franc, „murdare“? Ar fi o variantă să nu mai cumpărăm pâine neambalată. Pe de altă parte, printre produsele verificate la respectiva fabrică din Constanţa s-au aflat şi pâine ambalată, şi alte produse de patiserie, de asemenea ambalate, dar care erau puse în pungile respective de angajaţii „buni la toate“ - un pic certaţi cu mănuşile de unică folosinţă.
 
De fapt, şi acesta ar fi un subiect bun de analizat. Cei care folosesc astfel de mănuşi le pun acum, de exemplu, şi le mai scot doar când s-au rupt sau li se pare că nu mai sunt bune de utilizat. În concluzie, cară lăzi, se spală pe mâini, aduc cutii, iar mănuşile rezistă în mânuţele delicate ale angajatului. Deci, problemă prost înţeleasă din start şi aici.
 
Oare ce trebuie să se întâmple ca să mergem la cumpărături fără să ne mai punem probleme inutile, de genul „Oare a fost pregătit corespunzător?“, „Oare păţesc ceva dacă mănânc acest aliment?“.
 
De ce trebuie să fie consumatorii bătaia de joc a afaceriştilor care, din dorinţa de a face profit, „uită“ să respecte regulile de curăţenie şi să pună siguranţa consumatorului pe primul plan şi abia apoi profitul?

 
Nu demult am aflat că nici în cofetării situaţia nu este foarte roz, condiţiile de preparare fiind problematice. Nici în restaurante modul de preparare şi servire nu este cel potrivit. Ce sancţiuni ar trebui incluse pentru ca aceşti afacerişti să pună pe primul plan siguranţa consumatorului?
 
Până să aşteptăm ca cei care ne conduc să dea o lege care să sancţioneze mai drastic aceste nereguli şi să aibă grijă ca legea să se aplice cu adevărat, poate ar trebui ca şi consumatorii să ia puţin atitudine şi să nu se mai lase călcaţi în picioare pe banii lor.