Editorial Constanţa, în topul „ruşinii“ la Bacalaureat. Cine este de vină pentru rezultatele slabe ale elevilor?

Prima sesiune a Bacalaureatului 2015 s-a încheiat. În urma centralizării rezultatelor de către Inspectoratul Şcolar Judeţean, în judeţul Constanţa a fost înregistrată o rată de promovare de 54,76%, înainte de contestaţii. Rezultatul plasează Constanţa printre judeţele din ţară cu cea mai mică rată de promovare a Bacului. În topul judeţelor cu cele mai slabe rezultate la Bacalaureat 2015, Constanţa ocupă locul 7. Primele locuri ale topului „ruşinii“ au revenit judeţelor: Giurgiu - 36,06%, Ilfov - 40,92%, Teleorman - 42,73%, Mehedinţi - 51,9%, Gorj - 53,5%, Harghita - 54,4%.
 
Comparativ cu rezultatele examenului de Bacalaureat din 2014, când rata de promovare în Constanţa a fost de 48,34%, în acest an s-a înregistrat o creştere a acesteia cu 6,42%. Ieri, inspectorul general al ISJ Constanţa, Răducu Popescu, s-a declarat mulţumit de această creştere „spectaculoasă“ de 6,42%. „Putem constata o creştere a ratei de promovabilitate de 6,42% faţă de anul trecut. Putem considera că acest lucru este rodul muncii cadrelor didactice şi al programelor suplimentare de pregătire introduse de ISJ Constanţa. Doar în ultimele săptămâni am deschis 5.000 de conturi pe platforma online a Politehnicii Bucureşti, unde elevii au urmărit lecţii online predate de profesorii universitari“, a menţionat Răducu Popescu. Cine este totuşi de vină pentru rezultatele slabe de la Bacalaureat? Profesorii? Elevii? Părinţii? Inspectoratul Şcolar Judeţean? Ministerul Educaţiei? Societatea? Cea mai mare vină, după părerea mea, aparţine elevilor. Admişi la licee şi cu medii de 3, 2 sau chiar 1, tinerii au uitat să înveţe, venind la ore doar pentru a socializa cu colegii de clasă în pauze. În plus, ei sunt „bombardaţi“ cu lucruri false, considerate importante în viaţă. Au alte modele decât oamenii cu carte. Leo de la Strehaia, Monica Gabor, Pamela de România, Gigi Becali, Daniela Crudu, Andreea Tonciu, Loredana Chivu, Bianca Drăguşanu şi multe alte persoane intens promovate sunt modele care au reuşit în viaţă nu fiindcă le-a plăcut să înveţe. Unii tineri învaţă că, pentru a avea ceea ce îţi doreşti, nu este obligatoriu să munceşti şi să înveţi. Alţi tineri au impresia că ştiu totul şi refuză să înveţe, uitând că performanţa se obține când ai ajuns la un nivel mare de cunoaștere. Elevii vor note mari fără să le merite, fiind convinşi că sunt de nota 10, fiindcă au maşini şi haine scumpe. O parte din vină revine profesorilor. Unii au ajuns în învăţământ, ca suplinitori, deoarece au luat 1 la Titularizare. Alţii au ales cariera de dascăl nu din chemare, ci pentru că nu au avut prea multe opţiuni. Să nu uităm şi de programele încărcate la disciplinele şcolare şi de Legea Educaţiei, care se schimbă de la an la an, aici vina aparţinând exclusiv Ministerului Educaţiei.