Editorial Constanţa ţânţarilor! Să vă fie ruşine! Ne înjosiţi pe noi şi pe copii. Până când?

 

A trecut campania electorală, iar constănţenii nu mai par să existe absolut deloc pe harta mentală a stimabililor politicieni locali. „Adio şi un praz verde, dragi constănţeni, cu problemele voastre cu tot“, par să ne transmită aleşii cu fiecare ocazie pe care o prind. Ştiu, s-a mai zis lucrul acesta, au scris ziarele, au prezentat televiziunile, au anunţat radiourile, dar degeaba. Dezinvoltura pe care oamenii politici o arată când vine vorba de expedierea cu nonşalanţă a problemelor noastre reale, ale constănţenilor de rând, mie mi se pare mai degrabă strigătoare la cer decât de înţeles sau de aşteptat. Şi spun dezinvoltură doar pentru a nu folosi cuvinte mai dure, pe care însă cu siguranţă stimabilii le merită.
 
Păi cum altfel să catalogăm atitudinea cel puţin lipsită de interes pe care aleşii o afişează când încercăm să le supunem atenţiei probleme care, deşi poate pe domnii în cauză nu îi afectează, pe noi ne ating şi încă foarte mult?! Iar aici mă refer, în principal, la problema insectelor care de câteva zile bune, au pus stăpânire pe puţinele parcuri şi spaţii verzi pe care le avem în oraş, pe presupusele locuri de joacă, făcând prăpăd. Bun, sunt de acord că nu este propriu-zis vina autorităţilor, că doar nu au adus ele valurile de insecte.

Dezinsecţie în bătaie de joc, pe banii noştri

Dar ceva se poate face în privinţa asta, nu? Că doar sunt bani publici, adică banii noştri, ai constănţenilor de rând, din care sunt achitate sumele către firma ce se ocupă cu dezinsecţia. Iar pe banii noştri, bătaia de joc pare să nu aibă limite. Se plâng părinţii de zile întregi că domnii cu dezinsecţia stropesc într-o doară, ocolind parcurile, spaţiile verzi şi locurile de joacă, au făcut petiţii în acest sens (vă daţi seama în ce hal am ajuns, din moment ce am ajuns să facem petiţii până şi pentru un lucru care ar trebui să fie de la sine înţeles, un lucru de bun-simţ), scrie presa de zile întregi despre problema asta (căci, între timp, a ajuns să fie o adevărată problemă), iar pe domnii aleşi locali îi doare fix în cot de toate astea.

Duminica e pentru odihnă

Mai mult, poate pentru a nu avea niciun dubiu legat de gradul de dezinteres al politicienilor faţă de noi, oamenii obişnuiţi, este de spus că autorităţile locale nici măcar nu catadicsesc să răspundă la telefon ori să transmită vreun răspuns în vreo formă sau alta la solicitările legitime ale presei pe tema ţânţarilor. Dumnealor consideră că ziua de duminică (ieri, mai exact, ziua în care se pregăteşte jurnalul de a doua zi), este lăsată de la Dumnezeu pentru odihnă, iar problema ţânţarilor nu numai că nu prezintă interes, dar prezintă un mare, mare grad de disconfort dacă jurnaliştii îndrăznesc să îi deranjeze cu ea într-o astfel de zi.

Constanţa, 2016: Petiţie pentru apă caldă, curent electric şi aerul de respirat

Ce dacă micuţii sunt pişcaţi constant în parcuri din cauză că dezinsecţia nu se face cum trebuie? Ce dacă părinţii sunt disperaţi că nu mai au unde îi duce pe copii fără să îi expună pericolului insectelor însetate de sânge? S-a încheiat campania electorală, cum spuneam, aşa că „adio şi un praz verde, dragi constănţeni, cu problemele voastre cu tot!“. În ritmul acesta, o să ajungem să facem petiţie şi pentru apă caldă (care se întrerupe frecvent pentru zile întregi în diferite zone ale oraşului), pentru curent electric (a cărui furnizare de asemenea întâmpină mari probleme în multe zone ale urbei), ori chiar pentru aerul de respirat. Că doar suntem în Constanţa anului 2016, nu? Doar nu ne aşteptăm să luăm toate lucrurile astea ca pe un dat!