Editorial Cu ce se mai ocupă șefii din Poliția Română? Upgradarea serviciului polițienesc permanent, o falsă reformă!

În prag de primăvară, Poliția Română consultă inspectoratele județene de poliție și sindicatele cu privire la asigurarea serviciului polițienesc permanent. Din fotoliile plușate în care s-a proptit, conducerea Poliției Române și-a propus adoptarea celor mai bune soluții pentru asigurarea unui serviciu polițienesc permanent și de calitate.
 
Strategii din IGPR s-au grăbit să anunțe că la posturile de poliție comunale au fost propuse formule de asigurare a permanenței serviciului polițienesc, prin constituirea de patrule cu polițiști din cadrul mai multor posturi și secții de poliție. În ceea ce privește intervenția polițiștilor la evenimentele semnalate, aceeași elită bugetară afirmă că acestea se realizează după regula „cel mai aproape de locul producerii evenimentului sesizat intervine“.
 
În privința programului de lucru la nivelul unităților de poliție, capii polițiștilor vor să aplice principiul flexibilității, ținând cont de specificul activității derulate, de situația operativă, deficitul de personal. Cât privește, durata programului de lucru al polițistului, în general acesta este de opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de două zile, de regulă sâmbăta și duminica. După upgradarea serviciului polițienesc, programul va putea fi organizat în zilele lucrătoare, în intervalul orar 8.00 - 16.00, în schimburi de 8/12 ore sau ture de 24 de ore, în funcție de dinamica misiunilor.
 
Polițiștii consideră că, înainte de o nouă reformă falsă, conducerea Poliției Române ar trebui să-și amintească să le plătească și sporul de permanență și le readuc în atenție șefilor din IGPR că niciodată nu s-a respectat principiul intervenției celui mai apropiat polițist de locul evenimentului. Din contră, intervenția, spun aceștia, are loc mai degrabă pe principiul arondării sau al competenței teritoriale. Mai mult, se pare că șefi mai mici sau mai mari din teritorii au găsit un artificiu, respectiv acela de a nu înregistra toate apelurile prin 112 ca urgențe și astfel nu se știe că echipajul poate ajunge la eveniment și după 60, 90, 120 de minute și doar în situația cazurilor care trebuie raportate la IGPR se mai aplică protocolul.
 
Cât privește patrulările intercomunale, acestea s-ar face și după ora 16.00, în fiecare zi. La fel și intervențiile în urma apelurilor la 112, chiar dacă cele opt ore de muncă s-au încheiat de mult! Și asta datorită polițiștilor dedicați profesiei, chiar dacă orice pădure are și uscăturile ei.
 
Cu alte cuvinte, putem deduce că stimabilii din fruntea IGPR, „scrofuloși la datorie“, vorba lui nenea Iancu, ori trăiesc pe altă lume, ori vor să prostească pe toată lumea hotărând să pună în dezbatere îmbunătățirea serviciului polițienesc permanent!