Editorial Cum am ajuns să fim trataţi în spitale din România de falşi medici, fără pregătire în domeniu. Cine ar trebui să ia măsuri în acest caz

De câteva zile, mai toate jurnalele de ştiri prezintă cazuri cu care nu credeam că ne vom întâlni vreodată. Diverse personaje au reuşit, prin fel de fel de tertipuri, cu siguranţă ilegale, să practice o meserie pentru care, în mod normal, trebuie urmaţi ani grei de studii. Este vorba despre deja celebrul caz al falsului medic italian care a reuşit să fie angajat de spitale private şi, mai mult, fără o pregătire de specialitate, a intrat în sala de operaţie şi a efectuat intervenţii chirurgicale.
 
Exact cum este zicala românească „După război, mulţi viteji se arată!”, şi în acest caz, după ce adevărul a ieşit la iveală, s-au găsit mulţi care au început să îşi dea cu părerea despre faptul că falsul medic nu se descurca prea bine în sala de operaţii. Cu toate acestea, nimeni nu a intervenit şi astfel falsul medic a reuşit să mutileze câteva paciente care s-au lăsat convinse că pot arăta mult mai bine după operaţia mult visată.
 
Când credeam că adevărul a ieşit la suprafaţă şi gata, nu mai avem parte de astfel de specimene, iată că un alt caz a fost făcut public. Este vorba despre falsul medic ginecolog care ar fi lucrat într-un spital de stat. Şi de această dată, suspecta s-ar fi folosit de documente false pentru a intra în unitatea sanitară şi cine ştie câte paciente au avut ocazia să fie tratate sub îndrumarea acesteia.
 
 
Grav este că astfel de erori sunt întâlnite în sistemul sanitar, unde încă mai sperăm că există cadre medicale care ne ajută să ne vindecăm de boli ce ne pun viaţa în pericol.
 
După descoperirea celor două cazuri, pe internet a început să circule un link care ne conduce către un site unde putem afla ce pregătire şi ce competenţe medicale are medicul la care alegem să ne tratăm. Interesant, ce să mai spunem, dar este puţin deplasat să analizăm pregătirea medicală a medicului înainte de a merge la consultaţie. Ce ne facem atunci când ajungem la urgenţă şi nu avem timp să verificăm medicul care ne preia pentru investigaţii? Scoatem din buzunar telefonul conectat la internet pe masa de operaţii, cerem numele medicului şi îl verificăm înainte de a ne lăsa viaţa în mâinile lui?
 
În acest caz, la ce mai sunt bune atâtea instituţii care trebuie să se asigure că totul funcţionează aşa cum trebuie în ţara aceasta? Există sute de persoane plătite din bani publici care au ca sarcină verificarea legalităţii documentelor prezentate de cadrele medicale. De ce, atunci, se strecoară astfel de specimene pe lângă salvatorii cu halate albe? De ce trebuie să ne facem griji de câte ori intrăm într-un cabinet medical dacă medicul este sau nu pregătit să ne facă bine?
 
Ceva nu se leagă în această poveste şi ar trebui ca autorităţile din domeniu să îşi pună mai multe întrebări şi să găsească o soluţie pentru cetăţenii cărora, lună de lună, le sunt opriţi bani pentru asigurarea medicală, bani care par că nu ajung nicăieri şi nu sunt folosiţi în beneficiul cetăţenilor.