Editorial Cum trezeşti omul din om

Ştiaţi că România se află pe ultimele locuri la nivel european în privinţa donării benevole de sânge?
 
Solicitările de sânge şi componente sanguine ale spitalelor din judeţ sunt în creştere, în timp ce numărul donatorilor se menţine la un nivel insuficient, comparativ cu cererile.
 
Cei mai mulţi dintre noi nu înţelegem cu adevărat ce înseamnă nevoia de sânge, asta până ajungem în primul spital, până-l întâlnim pe primul „Nu-vă-putem-ajuta“, până-l conştientizăm din nou pe „Trăim-în-România“. Uneori, donarea de sânge poate fi unica şansă la viaţă a unui bebeluş, a unui tânăr accidentat, a unei mame, a unui bătrân. Zilnic, persoane cu boli grave, copii şi adulţi, au nevoie de tratament transfuzional, însă fără donatori de sânge ei nu pot fi ajutaţi.
 
E atât de uşor să transformi o oră într-o minune. E atât de uşor să te transformi într-un donator de sânge şi apoi într-un erou. Da, donând sânge, devii erou, fără exagerare! Şi unde mai pui că donatorul are beneficii pentru propriul organism: componentele sanguine sunt împrospătate, sistemul imunitar este stimulat, scade riscul accidentelor vasculare, organismul tolerează mai uşor o hemoragie accidentală.
 
E nevoie de sânge în România. De fapt, pe noi, indiferenţa ne omoară. Nepăsarea. Ne luăm cu job-urile, deadline-urile, responsabilităţile, cu nervii de zi cu zi, cu unele, cu altele, cu banii şi puterea. Uităm de oameni, până ajungem să uităm şi de noi.
 
Un astfel de gest poate trezi omul din om. Suntem aşteptaţi să ajutăm. Poate ne facem timp.