Editorial De-a râsu'-plânsu'. Inaugurarea unui grup sanitar într-o şcoală a devenit moment de importanţă naţională

Telefoane de ultimă generaţie, cărţi digitale, laboratoare de informatică şi câte mai câte gadgeturi, însă toaleta este în curtea şcolii. În situaţia dată sunt 2.418 şcoli ale căror grupuri sanitare se află în curte, susţine ministrul demisionar al Educaţiei, Liviu Marian Pop.
 
Tocmai de aceea, momentul în care într-o şcoală este înfiinţat un grup sanitar devine de importanţă naţională! Iată că trei grupuri sanitare ale unei şcoli din Piatra Neamţ au fost inaugurate, săptămâna trecută, cu mare fast, de primarul municipiului, Dragoş Chitic, alături de alţi oficiali din cadrul Consiliului Local, al Primăriei şi al Inspectoratului Şcolar Neamţ. Oficialii s-au adunat în baia Şcolii Gimnaziale „Elena Cuza“ din Piatra Neamţ, unde au tăiat panglici tricolore.
 
Momentul a fost foarte important, deoarece la inaugurarea grupurilor sanitare a ajuns chiar primarul, însoţit de un alai format din membri ai Consiliului de Administraţie al şcolii, inspectorul general adjunct, prof. Ioan Milea, ca reprezentant al ISJ Neamţ, profesorul Dumitru Letos, directorul şcolii şi gazda evenimentului.
 
Investiţia a fost gata într-o lună şi a costat 42.000 de lei, fiind plătită din bugetul local, după ce anterior băile se aflau într-o stare precară: tavanul era mucegăit şi ţevile erau ruginite. Pentru moment, primarul a renovat doar băile fetelor, urmând ca o propunere să fie votată în Consiliul Local Piatra Neamţ pentru reconstrucţia WC-urilor băieţilor.
 
Iniţiativa de reabilitare a grupurilor sanitare dintr-o unitate de învăţământ este lăudabilă, deoarece copiii merită condiţii decente în care să poată învăţa. Dar să ajungi să transformi un gest normal într-un eveniment de promovare a imaginii tale de edil mi se pare penibil.
 
Copiii merită să înveţe în unităţi de învăţământ reabilitate, dotate cu mobilier şi materiale didactice, cu grupuri sanitare şi apă curentă. Să aibă profesori pregătiţi şi devotaţi profesiei alese. Să găsească manuale pe bănci la începutul fiecărui an şcolar, iar programa şcolară să nu se schimbe de fiecare dată când sunt numiţi noi miniştri. Şi doar atunci vom putea susţine că avem un învăţământ de calitate. Doar atunci vor putea afirma că avem grijă de copiii noştri.