Editorial De ce suntem mereu nemulțumiți

Ieșim la plimbare ...iar traficul este inferanl. Oooooffff.....cine naiba a făcut reconfigurarea asta rutieră??!!! Ajungem la magazin și este aglomerat. Iar??? Iar trebuie să stau la coadă? Iar casierele astea nu se descurcă. Ajung acasă. Vecinii renovează. Din nou?????????? Am ajuns acasă și nici măcar aici nu pot sta linistit. Incredibil!
 
Nemulțumirea reprezintă o stare firească, pe care orice om ajunge la un moment dat să o experimenteze. Problema apare atunci când această stare se acutizează, se cronicizează sau se transformă într-o tulburare psihică. Oricare ar fi sursa nemulțumirilor, soluțiile pot fi destul de la îndemână.

Există cercetări care arată că dacă ne facem din astfel de plângeri și văicăreli un obicei, ne reprogramăm creierul să gândească astfel în mod constant.
 
 Programarea aceasta poate fi schimbată, dar nemulțumiții nu vor considera că va funcționa demersul…
 
Persoana plină de nemulțumire vine atunci când îi permiteți să se stabilească în rutina voastră și vă lasă să fiți biruiți de cererea, comparația, dorința de perfecționare și de ambiție. Pentru a lăsa nemulțumirea să fie doar ocazională, este necesar să nu cădeți în capcana comparației. 

Ești unic și irepetabil și ai același drept ca ceilalți să ai propriile gusturi și propriile gânduri și emoții. 
 
În concluzie, manifestă-ți nemulțumirea atunci când consideri că efectul va fi o schimbare pozitivă și gândește-te dacă poți pune altfel problema, fără să te plângi. Limitează-ți expunerea la nemulțumiri evitând nemulțumiții. Să mulțumim vieții că ne da șansa să ne bucurăm de ea! Să înlăturăm falsele probleme din viața noastră.