Editorial Efectul post-Georgescu și incertitudinea populației

• 4 și 18 mai 2025 ar fi zilele în care ar trebui să ne decidem viitorul țării și pe cine punem la cârma României.

 
Ultimele alegeri prezidențiale nefinalizate pentru că CCR a decis anularea lor, ce au stat pe un fond masiv de nemulțumiri și lipsă de încredere în clasa politică, a dus, ușor-ușor, la o stare generală de agitație, frică și revoltă.
 
De asta, oamenii ies mult mai ușor în stradă, chiar dacă mulți știu puține despre motivele pentru care sunt supărați. Vorbim de factori simpli – lipsa de bani, taxe mari, corupție.
 
Totuși, mai avem de răbdat până în luna mai, când ar trebui să fie reluate alegerile, conform calendarului aprobat de guvernați în acest început de an.
 
4 și 18 mai 2025 ar fi zilele în care ar trebui să ne decidem viitorul țării și pe cine punem la cârma României. Europa și America se confruntă cu un val ridicat de populație revoltată pe sistemul curent, iar acest lucru s-a văzut atât în alegerile din SUA, cât și în alegerile europarlamentare și parlamentare ale statelor din vest.
 
Desigur, nici România nu este un „Gică-Contra” al trendului politic, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din România, cu toate dovezile unei campanii inechitabile, a arătat că românii vor  altceva, nu neapărat cea mai bună varianță, în opinia mea.
 
Instabilitatea curentă de la început de an se datorează unei guvernări haotice din ultimii ani, unde lupta pentru putere s-a reflectat în investiții majore, majorări de salarii, de pensii, ce au dus la creșterea deficitului economic, implicit la o criză financiară minimizată de conducerea țării. Totuși, există. O resimțim la magazin în fiecare zi, în taxele plătite la Stat, în carburantul de la peco, în serviciile pe care la achităm, în medicamentele vitale, etc.
 
Georgescu a fost un chip care a dat speranță falsă unor, mascându-se într-un erou național, care a făcut parte din diverse structuri în ultimii ani și care „a prins” la un public „înfometat” de schimbare.
 

În cărțile de politică și în analele istorice tot timpul vom regăsi o escaladare a extremismului pe fondul unor probleme economie, unde înfometarea populației și lipsa medicamentelor a dus la tragedii în rândul oamenilor de rând. Nu este chiar atât de gravă situația socială curentă, însă păstrând proporțiile, acolo ne îndreptăm.
 
Decizia de a programa alegerile prezidențiale la finele primăverii este una prielnică pentru campania electorală, depășind primul timestru de criză economică și unde politicienii vor avea loc să facă promisiuni de majorări din toamnă la salarii și pensii. Las scris de acum că sunt absolut sigură că se vor majora din pix din nou aceste remunerări. Faptic, oamenii vor avea iar în plus 100-200 lei la salarii și pensii, iar votul va fi unul „social”.
 
Călin Georgescu are slabe șanse să mai intre din nou pe buletinul de vot. Mai mult ca sigur se vor făsi tertipuri să nu mai candideze, iar în înșiruirea de candidați pentru alegerile prezidențiale vor fi nume de care nu vom auzi și pot produce surprize la alegerile prezidențiale.
 
De altfel, România trece prin efectul post-Georgescu, cum îl numesc eu, în sensul că există o incertitudine, unii „fani” resimt o rușine după ce au fost scoase la suprafață detalii necunoscute despre trecutul fostului candidat, însă revolta resimțită în populația României ar trebui calmată de întreaga clasă politică prin oferirea unei stabilități economice pentru a putea planifica un viitor sigur pentru ei.
 
Citește și


Editorial Black Friday sau „Fraier Day”?