Editorial Facem turism, dar cu ce preț?

• În singurul anotimp în care Constanța poate deveni capitala distracției, orașul nostru se îngroapă în gunoaiele și nepăsarea noastră și a turiștilor.

În plin sezon estival, la malul mării, trebuia să se simtă, pe lângă razele fierbinți ale soarelui de iulie, o atmosferă de sărbătoare - Constanța, tărâmul relaxării și al veseliei. Din păcate, realitatea este diferită - accidentele se țin lanț pe autostrada Soarelui, orașul este plin de gunoaie, hotelurile practică tarife comparabile cu cele din Dubai, traficul este blocat în orele de vârf, cei veniți de prin țară circulă debusolați pe străzile cu sens unic, parcările sunt subdimensionate, iar poliția locală saltă autoturisme pe bandă rulantă.   

Singurul capitol la care ne putem lăuda cu adevărat este mărimea plajelor. Dar nici așa nu este bine. Turiștii se plâng că au de mers prea mult până la mal, iar nisipul este dur. Mulți dintre ei simt inevitabil nevoia de a face o comparație cu deja celebrul „all inclusive” bulgăresc. Spun cu o voce gâtuită că vor să susțină economia locală și că, vezi-doamne, datorită lor „avem ce mânca”. Parțial, este adevărat - hotelurile și terasele din Mamaia, cel puțin în weekend, sunt arhipline. Cu mult noroc vei putea găsi o masă liberă fără rezervare.

Totuși, există și altă categorie de turiști, care preferă să rămână la neamuri. Știm, e mai comod, dar și mai puțin costisitor. La fel de ieftine sunt și produsele retailerilor cu care s-au obișnuit de acasă. Astfel rafturile din magazine se golesc văzând cu ochii, se formează cozi la casele de marcat în țiuit ritmic de scanare a codului de bare. Melodia caselor de marcat mai este întreruptă, din când, în când, de vocea paznicului - „nu aveți voie să intrați dezbrăcați în magazin”. Fără voie, devii spectator la circul pieilor înroșite de soare și al costumelor de baie afișate cu nonșalanță de cei care vin „să ne susțină economia” - „da’ ce are, bre? Am chiloți, ce? Iau doar un suc și plec!”. Sună cunoscut?

Cum berea la ofertă și semințele sparte în parcare n-au omorât pe nimeni, ai noștri turiști profită din plin de locurile riveranilor și de răbdarea celor care, culmea, noaptea, încearcă să se odihnească, pentru ca a doua zi să plece la muncă (?!?). Petrecerea se încheie cu ultima bere consumată și cu desăvârșirea unui morman de gunoi. Recunoașteți „peisajul”?

Îi vom pomeni și pe cei care, pe lângă regulile elementare de bun-simț, uită inclusiv de regulile de circulație. Doar vin la distracție... Se urcă băuți sau drogați și devin subiecte de știre în accidente. Se întorc de la mare fie răniți, fie cu dosar penal sau, în cel mai bun caz, cu permisul suspendat. Ați urmărit știrile?

De cealaltă parte a problemei, în stațiunile de pe litoral, unele hoteluri oferă cazare cu condiții precare, la prețuri exorbitante. Tot la minusuri se încadrează și unii comercianți care aleargă după profit, făcând rabat la calitatea produselor vândute, ca de exemplu, vata de zahăr cu „topping” de praf și hamsia prăjită în același ulei, neschimbat cu zilele. Rezultatul - turiști care ajung la camerele de gardă ale spitalelor din județ cu simptome de enterocolită. 
Una peste alta, pare un schimb echitabil între ceea ce primim și ce oferim.

Totuși, nu contenesc să mă întreb - Cât ne costă turismul pe noi, constănțenii, cât îi costă pe turiști? Cine câștigă, cine pierde? Sau pierdem împreună?