Editorial Făgădău, distrugătorul Casei „Bănescu“!

În anul 2014, potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial, municipiul Constanţa se putea lăuda oficial cu o nouă casă-monument: Casa „Ion Bănescu“, care a aparţinut primarului Constanţei de la începutul secolului trecut. În calitate de primar al Constanţei, acesta a sistematizat oraşul în perspectivă şi a elaborat schiţe privind ordonarea străzilor pe baza unui plan rectangular. Tot el a fost şi cel care a susţinut promovarea staţiunii Mamaia ca staţiune turistică, iniţiind şi primele amenajări în acest sens. În acelaşi registru, a fost susţinătorul lucrărilor de consolidare a ţărmului mării şi de realizare a falezei ca un spaţiu de promenadă (bulevardul Regina Elisabeta) şi cel care a susţinut lucrările de construcţie a Cazinoului din Constanţa, fără a mai trăi însă pentru a vedea realizarea edificiului. De asemenea, prima uzină electrică este construită la Constanţa tot din iniţiativa lui.
 
Clasat în Lista monumentelor istorice, categoria monument, grupa valorică B, edificiul-monument în care a trăit şi a murit Ion Bănescu este situat pe bulevardul Tomis numărul 110. La 19 octombrie 1990, prefectul Adrian Rădulescu, apreciindu-i valoarea patrimonială, atribuia Casa „Bănescu“ Şcolii Populare de Arte. În zilele noastre, aici se află sediul Centrului Cultural Judeţean „Teodor T. Burada“, o instituţie reprezentativă pentru Constanţa.
 
În ediţia din 5 mai 2015, cotidianul ZIUA de Constanţa arăta că, pe un fost teren al RAEDPP-ului vândut unui fost angajat al Consiliului Judeţean, un SRL recompartimentează imobilul cu toate autorizaţiile Primăriei şi avizele Direcţiei de Patrimoniu din cadrul municipalităţii. În articolul respectiv, se preciza faptul că societatea Eden SRL continuă construcţia imobilului cu trei etaje pe bulevardul Tomis nr. 112, după ce, în februarie 2010, un anume Iani Beciu a obţinut de la Primăria Constanţa autorizaţie pentru construire imobil S+P+4/5E - spaţii comerciale, birouri şi locuinţe, pe bulevardul Tomis 112. De la începutul acestui an, imobilul a devenit principalul sediu al Serviciului Public de Taxe şi Impozite (SPIT), pentru care instituţia plăteşte în jur de 18.000 de euro, lunar.
 
Lucrările realizate de Eden SRL au afectat grav sediul Centrului Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada“ - Şcoala Populară de Arte, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean, dar în proprietatea Primăriei Constanţa.
 
Într-o încercare de stopare a degradării Casei „Bănescu“, sediul Şcolii Populare de Artă, Consiliul Judeţean a făcut deja sesizări la Primărie şi la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi va depune şi o acţiune în instanţă pe partea civilă pentru a se judeca cu proprietarul clădirii de lângă Centrul Cultural „Teodor T. Burada“, deoarece pereţii crăpaţi ai clădirii obligă administraţia judeţeană ca, în cel mai scurt timp, să ia o decizie de mutare a şcolii în altă parte.
 
În tot acest timp, primarul Făgădău şi Direcţia de Patrimoniu din cadrul administraţiei locale se fac că plouă, după ce şi-au pus semnăturile pe autorizaţiile acordate Eden SRL, fără niciun fel de constrângeri pentru beneficiar. Cel mai probabil, acţiunea din justiţie a Consiliului Judeţean va fi respinsă, deoarece administraţia nu are calitatea de proprietar, ci doar de administrator al clădirii.
 
Deşi au fost notificaţi, atât de conducerea Centrului „Teodor T. Burada“, cât şi de cea a Consiliului Judeţean, atât primarul Făgădău, cât şi aparatul Primăriei sunt lipsiţi de orice tip de reacţie în protejarea unui imobil de patrimoniu.
 
Şi-uite aşa, de la câteva dale ciobite, care „dau centrului vechi un aer istoric“, încet-încet, vom ajunge un oraş-ruină, cu Făgădău continuator al unora dintre ideile lui Mazăre.