Editorial Fără să suferi, nu poţi deveni campion

Nimic nu se obţine uşor în viaţă, cu atât mai mult în sport, unde rivalitatea, ambiţia şi încrâncenarea nasc uneori meciuri, bătălii ori curse epice. În acelaşi timp, lupta sportivă creează personaje şi eroi care sfidează suferinţa şi îşi forţează limitele umane pentru a ieşi învingători ori pentru a-şi atinge obiectivul fixat.
 
Şi în sportul constănţean avem asemenea exemple. Mă voi referi însă acum numai la trei. La fitness, junioara Roxana Andreea Stan s-a pregătit cu un singur gând, acela de a deveni campioană naţională. Însă, cu patru zile înainte de concursul de la Tg. Mureş, totul părea că s-a năruit, după ce o colegă din sala de antrenament i-a scăpat pe picior un disc de 25 de kilograme! Tânăra de 18 ani s-a ales cu ghips, iar toată munca sa de un an, sacrificiile pe care le-a făcut şi speranţele sale erau pe punctul de a se duce pe Apa Sâmbetei.

Totul părea pierdut, nu însă şi în mintea Roxanei, care avea un plan nebunesc: să meargă la competiţie, în ciuda durerilor de la picior. În faţa tuturor, râdea şi spunea că nu mai are nicio problemă, dar când era singură, vărsa lacrimi de durere. Şi-a dat ghipsul jos şi a concurat, iar suferinţa i-a fost răsplătită cu medalia de argint!
 
Când faci totul cu inimă, nu are cum să nu-ţi iasă. Dorinţa bate suferinţa. Fără să suferi, nu poţi deveni campion. De aceea se spune că sportul naşte caractere şi scoate tot ce e mai bun dintr-un om, oferind zi de zi prilejul autodepăşirii. E şi cazul altor doi temerari constănţeni, Bogdan Ofiţeru şi Mihai Nenciu, care au participat, în Croaţia, la prestigiosul ultramaraton montan „100 miles of Istria“. Neînfricaţii alergători s-au înscris în cea mai dură cursă a lor de până atunci şi au reuşit să parcurgă cei peste 170 de kilometri, cu o diferenţă de nivel de 7.400 de metri, încadrându-se, cu brio, în termenul-limită de 48 de ore (alergând fără oprire)!
 
O asemenea cursă e în primul rând una a voinţei şi a înfrânării mentale a durerii, a suferinţei fizice. A acceptării ideii că se poate. Atunci când mintea îi spune da, deşi corpul îi zice nu, avem un campion. Un câştigător. Fie în lupta din sport cu un adversar, fie în bătălia cu sine însuşi.