Editorial Fondul clasei, necesitate sau ilegalitate. De ce nu apelează directorii la primării, ci la buzunarul părinţilor?

În fiecare an, părinţii dezbat pe reţelele sociale subiectul fondului clasei. Strângerea de bani de la părinţi pentru fondul clasei şi cel al şcolii este o practică răspândită în şcolile din România şi se iniţiază la fiecare început de an şcolar.
Unii părinţi refuză să contribuie cu bani, deoarece fondul clasei este ilegal, iar profesorii nu îşi pot desfăşura orele dacă nu au la dispoziţie cele necesare lucrului la clasă. Mai mult, profesorii nu pot să se ocupe de strângerea banilor, însă acest lucru poate fi realizat de asociaţiile de părinţi.
 
În legislaţia ce reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ, spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale, nu există sintagma „fondul clasei şi fondul şcolii“. Aceştia au adăugat că părinţii au, totuşi, posibilitatea voluntară de a susţine financiar o clasă. Aceste sume trebuie colectate prin asociaţiile de părinţi şi evidenţiate ca atare, cu un document oficial. „Comitetul de părinţi poate decide să susţină, inclusiv financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei. Hotărârea comitetului de părinţi nu este obligatorie“, prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 5115/2014.
 
Totodată, pot fi atrase şi persoane fizice sau juridice care să susţină (financiar sau material) modernizarea activităţii educative şi a bazei materiale a clasei sau a scolii. Fondul clasei a iscat numeroase discuţii în 2019, fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu susţinând chiar că este ilegal. Strângerea de bani pentru fondul clasei este ilegală, spunea fostul ministru al Educaţiei Naţionale, în opinia căreia această iniţiativă aduce "mai multă imagine negativă" şcolii. Mai mult, fostul ministru susţinea că intenţionează să introducă o lege prin care fondul clasei să fie declarat ilegal. Momentan însă, legea nu interzice strângerea de bani pentru fondul şcolii. Veniturile din fondul clasei, destinate exclusiv susţinerii activităţii instructiv-educative, vizează cu precădere optimizarea bazei material-didactice, iar bunurile obţinute pe această cale devin obiecte de inventar în patrimoniul unităţii şcolare. 
 
Bugetul pentru fondul clasei se duce nu doar pe materiale şcolare, ci şi pe aspecte care ar trebui rezolvate de conducerea şcolii sau de autorităţile locale. Pentru reparaţiile şcolilor, dotări, pază şi alte servicii sunt responsabile primăriile, însă directorii unităţilor de învăţământ nu-i deranjează pe primari cu lista de cereri, preferând să accepte ca aceste cheltuieli să fie făcute din bugetul părinţilor, adică din fondul clasei sau fondul şcolii.