Editorial Maidanul copilăriei mele. Aşa cum n-aş fi vrut să văd suprafaţa de joc a stadionului „Farul“

Suprafaţa de joc a stadionului „Farul“ din Constanţa a ajuns într-o stare deplorabilă. Toată lumea constată asta, zi de zi. Fie gazde, fie, mai ales, oaspeţi. În ton cu imaginea dezolantă a tribunelor, gazonul nu mai e ce-a fost. De fapt, nu prea mai e deloc. Arată mai mult a maidan.
 
De câte ori dau cu ochii de terenul din strada Primăverii, gândul mă duce înapoi cu 30 de ani, la maidanul copilăriei mele. La meciurile de fotbal de pe terenul mare de lângă Şcoala 23, la care învăţam. Acolo juca atunci, la sfârşit de săptămână, Mecanica, echipă de „judeţ“, iar când prindeam liber, încingeam şi noi, puştii din cartier, câte un meci. Îmi aduc aminte de o partidă, pe tot terenul, la care a asistat şi antrenorul Petre Biliboacă, notându-ne pe toţi într-un caiet al lui: nume, prenume, data naşterii. Aceste amintiri mă chinuiesc acum, când văd cum arată suprafaţa de joc de pe Farul. Ca maidanul copilăriei mele.
 
Falimentul FC Farul şi continua degradare a bazei sportive nu aveau cum să nu afecteze şi gazonul stadionului mare. Neîngrijit, acesta a ajuns cum a ajuns. Din această cauză, în primul rând, SSC Farul, echipa înfiinţată de fani pentru a duce mai departe spiritul farist, a fost nevoită să-şi susţină în exil meciurile oficiale de pe teren propriu, pe ITC, pe Voinţa (în Liga a 4-a) şi la Techirghiol (în Liga a 3-a). Un singur meci, unul special însă, returul barajului de promovare, l-a susţinut pe „Farul“.
 
Cu fiecare prilej care i s-a ivit, antrenorul Petre Grigoraş a criticat această stare jalnică a suprafeţei de joc. Şi nu s-a ferit de cuvinte dure: tarla, infect. Şi are dreptate. Pe lângă alte neajunsuri, sunt unele porţiuni fără pic de iarbă. Oricât te-ai strădui, e greu să joci normal pe un asemenea teren, iar pericolul de accidentări e mare. Sigur, e şi perioadă de iarnă, dar nici măcar în această situaţie terenul nu ar trebui să arate aşa.
 
Baza sportivă Farul se află în prezent pe drumul dintre Ministerul Tineretului şi Sportului şi Consiliul Local Constanţa, care a cerut oficial să o preia în administrare. Când va sosi la destinaţie însă Dumnezeu ştie! Până când complexul va ajunge să fie serios reabilitat, pentru a putea găzdui în condiţii normale activităţile sportive, iată că vine totuşi o primă veste bună.
 
Cei de la SSC Farul au anunţat că, la începutul săptămânii viitoare, o firmă de specialitate va demara lucrările de refacere a gazonului, obiectivul fiind ca echipa să revină acasă şi să susţină o parte a meciurilor din retur pe „Farul“. Era mai mare ruşinea ca legendarul stadion constănţean să fie compătimit mereu de toţi (şi de echipele de judeţ) pentru felul în care a ajuns. Sigur, e un singur pas, cu o floare nu se face primăvară, ştim cu toţii, dar măcar se înlătură cât de cât o pată (din cele multe) de pe imaginea arenei Farul, iar faptul că echipa ar urma să joace, în sfârşit, acasă nu are cum să nu-i folosească din plin.