Editorial Mesajul unei tinere pentru angajatorii din România

Încrederea este cel mai preţios dar care îi poate fi oferit unui tânăr entuziast, unui individ cu iniţiative, modalitatea transmiterii ei fiind posibilă chiar de la cea mai fragedă vârstă.

Ea transformă curajul în posibilitate, aspiraţia în reuşită şi dorinţa de exprimare în şansă. Aşa se face că efectul ei, odată transmis, devine permanent, aducând motivaţie, fermitate şi progres.
 
Se spune că tinerii sunt visători, adeseori această trăsătură având o conotaţie negativă. Însă tocmai visul creează impulsul necesar acţiunii, este efectul gândului spontan, dar al actului ofertant şi merituos.
 
Darul încrederii mi-a fost oferit în contextul dezvoltării profesionale.
 
Astfel, din primul an de studenţie, mi s-a deschis calea traseului profesional şi am pornit pe această rută începând de la stadiul de practicant şi ajungând până la cel de colaborator şi chiar redactor.
 
Pentru tineri, şansa de a lucra în domeniul în care studiază este un adevărat privilegiu, într-o lume în care angajatorii caută oameni cu experienţă în sectorul de activitate pentru care se dă un concurs.

Iubirea pentru muncă apare din exerciţiul lucrului făcut din pasiune

Cred că fiecare tânăr găseşte entuziasm în desăvârşirea profesională atunci când descoperă ce îi place să facă şi, mai mult, ce iubeşte să facă.
 
Acest aspect se conştientizează în momentul în care începem să fim dispuşi să acordăm tot timpul unui lucru, fără să simţim cum trece timpul. Când o activitate începe să devină o prioritate, apare satisfacţia lucrului bine făcut, născut din pasiune.
 
Din păcate, tinerii nu au întotdeauna oportunitatea de a activa în domeniul preferat, lovindu-se deseori de un refuz categoric din partea angajatorilor, care îi consideră începători, lipsiţi de experienţă sau chiar nepricepuţi.

 
Neoferind o şansă tinerilor doritori de a căpăta experienţă la locul de muncă, numărul celor avizaţi într-un anumit domeniu va scădea considerabil, dat fiind faptul că orice individ devine un profesionist în funcţie de interesul pe care îl acordă diverselor oportunităţi care fac din el un om activ.
 
În acest context, tânărul este cel mai potrivit angajat pentru funcţia care îl pasionează. El va acorda întotdeauna interes domeniului său, fără a se raporta la exerciţiul muncii din automatism - efect care apare în rândul angajaţilor interesaţi mai degrabă de remuneraţie decât de progresul profesional.
 
Aşadar, de unde ar putea deprinde tânărul abilităţile şi experienţa necesare unui profesionist, dacă nu are startul în carieră?! La această întrebare, angajatorul care doreşte o echipă de experţi în câmpul profesional ar putea răspunde prezentând soluţiile problemei, încurajând tânărul începător, deschizându-i poarta către piaţa muncii şi oferindu-i şansa de a se integra în mod egal în mediul viitorului său colectiv, realizând că, în acest mod, ar fi posibilă creşterea aşteptărilor evoluţiei în acest plan, din ambele părţi.