Editorial Oare noi, omenirea, suntem în stare de o autocurățare, vreodată?

În ultimele zile singurul subiect de notorietate este coronavirusul.
 
Odată cu pătrunderea acestuia în țara noastră a intervenit și teama oamenilor de contaminare.
 
Președintele Klaus Iohannis a decretat stare de urgență în România. Printre măsurile de urgență se numără:
 
· Se menține valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice care expiră pe perioada stării de urgență;
 
· Se menține valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective pe perioada stării de urgență;
 
· Cursurile din toate unitățile și instituțiile de învățământ se suspendă;
 
· Se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți etc.), în limita prețului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență;
 

· Instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ- teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat, introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului;
 
· Se poate angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal contractual medical, personal auxiliar, farmaciști, personal de laborator și alte categorii de personal contractual necesare ;
 
· Se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.
 
Dar, mai presus de orice ne domină iată, această frică. Frica este o emoție primară fundamentală pentru supraviețuirea umană. Ne determină să acționăm. Când nu gestionăm frica si facem din coronavirus un dușman periculos, riscăm să acționăm în mod irațional, impulsive si contraproductiv. Astfel se ajunge în mod inevitabil la panică la anxietate generalizată. Este important să înțelegem cine controlează și ce anume.
 
Ca și în cazul dependențelor. Eu sunt cel care controlez și aleg ce să fac, nicidecum nu urmez mulțimea de oameni care face ce ar trebui evitat. Nici o autoritate nu ne-a sfătuit să supraaglomerăm magazinele și să ne aprovizionăm obsesiv cu alimente, dar totuși această frică s-a amplificat și a adus mai multe efecte negative prin aglomerarea persoanelor în spații închise, crescând astfel și riscul de răspândire a virusului.

 
Iată o mare diferență: a ne informa este un lucru, a căuta informații în mod obsesiv despre COVID 19 ne menține corpul într-o stare de alertă constantă care nu este utilă. O dată ce am selectat sursele adecvate de informare, este bine de înțeles că nu există un singur mod de a reacționa în fața fricii și că fiecare acționează într-o manieră personală.
 
Această pandemie este o situația nouă pentru fiecare dintre noi, și ca atare fiecare o gestionează în manieră distinctă.
 
Cuvintele posibil și probabil sunt diferite! Primul se referă la tot ce este posibil să ni se întâmple. A simți frică pentru ceva ce este posibil este atât sănătos, cât și funcțional. În timp ce a deveni obsedat de  ceva ce este probabil să se întâmple nu este funcțional și devine chiar dăunător.
 
Util de știut în cazul coronaviruslui este că mulțimile își schimbă destul de lent convingerile de bază. Chiar dacă oamenii citesc destule argumente logice împotriva unor măsuri extreme, mulți dintre ei vor merge pe comportamentele deja văzute sau autoimpuse. Așadar frica poate escalada, alimentând și fiind alimentată de o teamă în masă, ce poate conduce la o anxietate colectivă. Mai puternică decât răspândirea propriu-zisă a virusului COVID-19.
 
Organizația Mondială a Sănătății și site-ul Ministerului Sănătății îți fac niște recomandări decente, cam tot ce trebuie să știi pentru a te proteja corect: spălarea mâinilor cu apă și săpun, menținerea distanței sociale de un metru în cazul în care o persoană tușește sau strănută, evitarea atingerii feței, dar și purtarea corectă a măștii și îndepărtarea acesteia în mod corect.
 
Este bine să nu încercăm să calmăm anxietatea urmărind informații amplificate și neverificate. Orice expunere la virus nu este sinonimă cu moartea. Și cel mai important este SĂ RESPECTĂM NORMELE DE IGIENĂ!