Editorial Pacienţii şi medicii blamează sistemul de sănătate românesc. Nimeni nu face nimic. Când o să ne revenim?

Auzim de mulţi ani despre cazuri de malpraxis, liste interminabile de aşteptare pentru pacienţii bolnavi de cancer sau condiţii precare în spitalele din ţară. Motivele invocate sunt aceleaşi: lipsa banilor, a tehnologiei sau a tratamentelor moderne.
 
Pacienţii, plătitori de taxe şi impozite, care ar trebui să beneficieze de condiţii mai mult decât umane în spitalele româneşti sunt trataţi de multe ori fără respect sau sunt uitaţi pe o targă ore bune. Dar acest lucru nu este un subiect nou. Cel puţin o dată unul dintre noi a fost implicat într-o asemenea situaţie. Soluţii nu se găsesc, iar pacienţii trebuie să se lase în voia divinităţii.
 
De cealaltă parte, nici medicii nu sunt mai mulţumiţi de sistem. Aceştia doresc salarii ca în ţările dezvoltate şi sporuri. În acest sens, sindicaliştii Federaţiei Sanitas se pregătesc de proteste şi de un miting de amploare pe 19 octombrie. Printre nemulţumiri se numără limitarea sporurilor şi transferarea contribuţiilor de la angajator la angajat. Se estimează că la miting vor participa peste 15.000 de persoane.
 
Nemulţumirile sindicaliştilor din Sănătate vizează şi proiectul legislativ prin care se încearcă scoaterea sindicatelor în afara consiliilor de administraţie, dar şi lipsa unui contract colectiv de muncă.
 
Doctorii şi pacienţii care s-au săturat până peste cap să lupte cu acest sistem bolnav iau drumul ţărilor de vest. Deocamdată, stagnăm. Nu se întâmplă nimic. Până când vom mai sta aşa şi vom răbda? Câte generaţii trebuie să treacă pentru a se schimba ceva?
 
Ce mai rămâne de zis... Dumnezeu cu mila!