Editorial România. O ţară pentru nepoţii mei. Ce-i aşteaptă în afară de umilinţă?

Zilele acestea aştept al treilea nepot.
Şi mă gândesc la ţara numită România, în care trebuie să trăiască pentru că se naşte român.
Şi care nici lui, nici celorlalţi nepoţi, nici altora nu le oferă nimic. Nicio perspectivă reală.
Nu le oferă nimic din ce spune Constituţia.
Nu au acces la învăţământ gratuit, nu au siguranţa că la şcoală vor fi recompensaţi pe măsura efortului lor, nu au siguranţa că la şcoală nu vor fi umiliţi de cei care au de toate de la părinţii lor care au avut afaceri cu statul.
Şi care mai au şi vor mai avea.
Nu au acces la un învăţământ decent pentru că în fiecare an, efectiv în fiecare an, trebuie să ceară de acasă bani pentru fondul clasei, de îţi face impresia că anual camera aia în care au învăţat generaţii întregi tocmai acum a dispărut de la locul ei.
Nu au acces la ceea ce ar trebui să avem toţi: la sănătate.
Medici şmecheri, asistente şmechere, portari şmecheri îi privesc şi îi tratează, indiferent unde se duc, de parcă nu ar fi primit salariul de cine ştie câţi ani şi nu le-ar mai fi dus copiilor acasă nimic în ultimele luni.
Nu au garanţia că arborele pus în faţa blocului de bunicii şi părinţii lor, pe care l-au îngrijit de când era un beţişor, nu se va găsi cineva să îl taie să facă acolo un butic.
Nu au garanţia că nu vor fi umiliţi de cei ce sunt angajaţi să îi protejeze: de un poliţist care se mai crede încă miliţian, de un jandarm care încă se mai crede angajat al trupelor de securitate, de un învăţător căruia îi este lehamite să mai vină la şcoală, că nu primeşte destul.
Nu au garanţia că, după ce vor termina câte clase vor termina şi după ce vor învăţa ce vor învăţa, vor avea un loc de muncă decent, pe care să se bazeze pentru ziua de mâine şi pentru cea de poimâine.
Nu au garanţia că ajung nejefuiţi acasă de la şcoală sau cu mâncarea nefurată.
Nu. Nu au nicun fel de garanţie în România. În afară de garanţia de a fi umiliţi şi a trăi în umilinţă.
 

PS. Acum câţiva ani îmi spunea cineva: ţara asta va intra în normalitate când va fi nepotul tău mare. Nepotul meu are acum 12 ani. Să mai sper?