Editorial Schimbările majore din învăţământ, pe agenda fiecărui ministru care trece pe la Educaţie

Nu trece nicio zi fără ca Ministerul Educaţiei Naţionale să nu anunţe noi modificări. De altfel, toţi cei care au condus ministerul Educaţiei au insistat să-şi lase amprenta pe tot ceea ce înseamnă învăţământul românesc.
 
Recent, actualul ministrul al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a anunţat că are planuri mari cu educaţia din România şi că profesorii vor fi evaluaţi din 10 în 10 ani. Fiind impresionată de modelul de educaţie din Japonia, Ecaterina Andronescu a declarat că şi-ar dori ca profesorii români să fie evaluaţi din 10 în 10 ani, exact ca în Ţara Soarelui Răsare. De asemenea, Andronescu a făcut referire şi la posibilitatea ca cei mai buni profesori din ţară să fie transferaţi la şcolile de prestigiu. „În legea japoneză, două lucruri mi s-au părut importante. Şi anume: din trei în trei ani profesorii sunt mutaţi între şcoli de către autorităţile locale. Profesorii cei mai buni sunt trimişi în şcolile unde copiii au nevoie. Dar n-avem cum să aplicăm acest lucru la mentalitatea noastră, la modul în care ne raportăm şi la profesori, şi la autorităţi”, a declarat Ecaterina Andronescu.
 
O altă iniţiativă a ministerului, anunţată în luna ianuarie, este aceea ca elevii să poată rămâne repetenţi încă din clasa I. Este ideea ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care arată că elevii ajung în clasele gimnaziale fără să ştie să scrie ori să calculeze, astfel că ei nu trebuie lăsaţi să promoveze clasa I. De cealaltă parte, părinţii nu sunt de acord cu propunerea ministrului Educaţiei. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar, Iulian Cristache, a anunţat că ideea Ecaterinei Andronescu nu va fi susţinută şi că părinţii nu au fost consultaţi.
 
În alte ţări, copiii învaţă în clasa I să numere, să citească, învaţă regulile elementare de comportament. La noi însă, toţi miniştrii care s-au perindat pe la Ministerul Educaţiei au făcut mereu modificări, îngreunând şi aşa sistemul: programa şcolară este aglomerată, materiile prevăd nişte cunoştinţe care nu sunt de nivelul copiilor, manualele sunt pline de greşeli, metodele de predare sunt învechite, iar unii profesori nici nu au ce căuta la catedră. Un copil de 6-7 ani trebuie, în primul rând, să fie motivat şi ajutat, nu descurajat. Şi nu uitaţi că performanţele copiilor sunt direct proporţionale cu calitatea actului pedagogic!