Editorial Se caută CANDIDAT pentru prezidenţiale

Toamnă târzie garnisită cu alegeri prezidenţiale, candidaţi care se pierd în neant, alegători descurajaţi şi dezorientaţi care, cel mai probabil, vor absenta în număr destul de mare de la scrutin. Cu toate acestea, România va bifa, în noiembrie, o nouă cursă electorală pentru ocuparea fotoliului de preşedinte al ţării, o cursă care, cel puţin până în prezent, în loc să dea naştere unei competiţii constructive, excelează prin a ne îndepărta tot mai mult de viaţa politică românească.
Dar deocamdată e vară, ai putea spune, şi până la alegeri mai este destul timp. Singurul care se agită mai dihai este premierul Victor Ponta, care, în ultima vreme, nu prea se mai ştie dacă merge în „vizite de lucru“ sau a intrat deja în campanie. Pesediştii, la rândul lor, fac şi ei valuri cu tot felul de declaraţii, punând eşecurile de la alegerile din 2004 şi 2009 pe seama lipsei de noroc, mizând acum pe faptul că le-a cam venit rândul la roata sorţii şi o forţă supranaturală îi va ajuta, fără doar şi poate, să câştige.
Mai vorbim de un Klaus Iohannis, de un Cătălin Predoiu, de un Viorel Cataramă... nimic care să ne dea prea mari speranţe însă. Şi să nu uităm totuşi că, în prezent, aceştia cam au statut de candidat. Dar fie şi aşa, să fie cei patru candidaţii la fotoliul de preşedinte, ce aşteptări avem noi de la ei? Mai bine zis, ce aşteptări avem noi de la viitorul preşedinte al României? Le-a prezentat cineva actualilor visători la funcţia de preşedinte un profil care să se plieze pe problematica naţională, dar şi pe cea internaţională? Căci totuşi, să nu uităm, în jurul nostru cam fierbe lumea, iar un preşedinte care ignoră sau emite cine ştie ce păreri personale de blog, referitor la problemele cu care se confruntă statele învecinate, este fix ce ne-ar lipsi pentru a ne duce cu totul pe Apa Sâmbetei.
Ne concentrăm prea mult pe probleme minore cărora le transferăm o importanţă majoră rezultată din subiectivismul cu care le abordăm, indiferent că vorbim aici de presă sau de oamenii de rând. Astfel iau naştere scenarii false care sunt alimentate până la paroxism de cei care stăpânesc foarte bine arta manipulării. Rezultatul?! Cel mai probabil, vom avea pe buletinele de vot, din noiembrie, doar nişte nume care nu vor spune prea multe... Vor fi acei anonimi celebri, rivali în faţa alegătorilor şi cei mai buni prieteni şi aliaţi în spatele cortinei de vot. Vor fi nişte personaje de poveste care, atunci când vor fi puşi să deschidă gura şi să emită o părere pertinentă care să reprezinte punctul de vedere al României (atenţie! al României, că doar vorbim de preşedintele ţării), vor răspunde asemenea unui personaj celebru, cu aspiraţii pe cât de măreţe, pe atât de nejustificate, care, întrebat fiind de MTO, a mormăit anemic: „O să lucrăm la toate...“
Aşadar, trece vara, vine toamna, vin alegerile peste noi şi noi nu avem totuşi un CANDIDAT la prezidenţiale.