Editorial Ştiţi cum se numesc în 2017 cei care au o opinie despre orice?

Că fiecare crede despre el că e un special, probabil, e ceva normal. Că cineva crede că e mai special decât altcineva, cu siguranţă, ceva nu e normal. Că fiecare are o părere despre câte-n lună şi stele şi poartă cu sine nevoia de a o dărui lumii a devenit deja un trend.
 
Suntem în 2017 şi tu nu ai o părere despre... orice? Cum îndrăzneşti să nu-ţi pui adevărul personal lângă al celuilalt, să-l publici în mediul online, să dai din braţe şi din coate pentru apărarea lui şi să-i dai în cap adevărului celuilalt?!
 
Am uitat că este normal să nu ai o părere despre un subiect, că este normal să spui „nu ştiu“, că este normal să taci. Oricum, cu tăcerea dai greş mai puţin decât cu părerea. Noi, românii, în general, nu prea ştim cine suntem, ce vrem să devenim, ce vrem să facem în viaţă. Ştim să ne văicărim şi să blamăm. Suntem experţi în a găsi ţapi ispăşitori şi în a lipi pe fruntea celor de lângă noi o etichetă, două etichete, trei etichete, patru etichete, să fie! Orice am face, recompunem acelaşi format de can-can cu pretenţii de anchetă socială.
 
Colectiv, Bamboo, avalanşa din Retezat, copilul care a stat în fântână peste zece ore. Au curs părerile, cuvintele dure, ce nu pot fi reproduse. Astfel de păreri din online dezvăluie nişte probleme reale, din offline.
 
Ştiţi cum se numesc în 2017 cei care au o opinie despre orice? Utilizatori de Facebook. Opinia e opinie şi e normal să fie respectată, însă răutatea gratuită e cu totul altceva.