Editorial Străinii care sunt mai români decât liderii noştri. De ce a devenit viral discursul lui Donald Tusk

Zi de zi, încercăm să găsim repere care să ne reprezinte mai departe în viaţa socială, politică şi personală. Politicienii din România au devenit un motiv de glume pe internet, parodiile apărând chiar şi în publicaţii din străinătate.
 
Dar ce ne facem când vine un străin în curtea noastră şi ne dă lecţii de iubire faţă de valorile culturale? „Hehe”, ar spune un personaj autohton din viaţa politică. Însă, la Ateneul Român, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a vorbit în limba română, iar mesajul său a fost unul atât de puternic, că a rămas imprimat în memoria multor cetăţeni.
 
Recitând o strofă din Nichita Stănescu, făcând aluzii la Emil Cioran, Tristan Tzara, Simona Halep şi chiar Helmuth Duckadam, discursul a depăşit graniţa Ateneului. Românii s-au regăsit în mesajul transmis de către polonez, mai ales când a făcut referire la libertăţile cetăţeneşti şi identitatea europeană. Poporul român este unul creativ, a fost o altă concluzie pe care a tras-o Tusk, sala fiind în delir.
 
Totuşi, ce se ascunde în spatele acestui discurs?
O problemă. O problemă de regăsire a unui simbol al patriei.
Nu avem politician care să se ridice la nivelul discursului rostit de polonez. De asta românii s-au agăţat cu atâta pasiune de cele spuse de către omul politic Donald Tusk. Cuvintele regăsite în discursul preşedintelui Consiliului European sunt inexistente în vocabularul multor politicieni români. Viorica Dăncilă, prim-ministrul
României, a tras o concluzie simplistă, fără fond şi fără un mesaj puternic: „Viitorul este în faţă, nu în spate”.
 
O să dureze până când vom găsi entuziasmul din vorbele unui român care să reprezinte o naţiune, nu doar un popor care să se bazeze pe postări pe Facebook şi pe ce spun moderatorii la TV.
O să dureze până când o să ascultăm un discurs la acest nivel de la conducerea ţării.
O să dureze, dar avem oare timp să aşteptăm?