Editorial Sute de deţinuţi, eliberaţi. Cine răspunde de siguranţa noastră şi a copiilor noştri?

529 de deţinuţi au fost eliberaţi joi, în prima zi de la intrarea în vigoare a legii privind recursul compensatoriu. În perioada următoare ar putea fi eliberaţi condiţionat, în baza acestei legi, alţi 3.349 de deţinuţi. Potrivit reprezentanţilor unora dintre penitenciare, mulţi dintre deţinuţii puşi în libertate ca urmare a acestei legi aveau condamnări pentru furturi şi tâlhării, dar şi pentru omor.
 
Ce se va întâmpla însă cu aceşti deţinuţi? Vor recidiva sau vor reuşi să se integreze în societate? Se vor apuca din nou de hoţii şi escrocherii sau vor respecta legea? Îşi vor câştiga banii cinstit sau vor da din nou spargeri? Mai grav este că mulţi dintre deţinuţii care au fost deja eliberaţi şi se vor plimba acum liberi pe străzi fuseseră condamnaţi pentru omor. Vom fi în siguranţă? Pe stradă sau în case? S-a gândit oare cineva de la Ministerul Justiţiei la programe de consiliere pentru deţinuţii eliberaţi? Programe care să-i ajute să uite de vechile metehne? Întrebările sunt multe, iar răspunsurile se lasă aşteptate.
 
Legea potrivit căreia pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare fiecare deţinut va beneficia de şase zile considerate efectuate a intrat în vigoare joi, iar primii deţinuţi beneficiari ai noului act normativ au fost puşi deja în libertate. Conform legii privind recursul compensatoriu, condiţiile necorespunzătoare se referă la: cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză; lipsa accesului la activităţi în aer liber; lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie; lipsa temperaturii adecvate a camerei; lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă; existenţa infiltraţiilor, a igrasiei şi a mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.