Editorial Teatrul de Stat Constanţa, la ceas aniversar. 65 de ani de poveste. 65 de ani de tradiţie şi artă (galerie foto)
Editorial: Teatrul de Stat Constanţa, la ceas aniversar. 65 de ani de poveste. 65 de ani de tradiţie şi artă
25 Nov, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
6390
Marime text
Teatrul de Stat Constanţa a luat fiinţă în anul 1951, fiind prima instituţie de artă din Dobrogea, aşteptată ani mulţi de locuitorii acestei provincii, fructificând o tradiţie susţinută de mari oameni de teatru ca V.I. Popa - care a înfiinţat aici în deceniul IV Teatrul „Muncă şi Lumină”. Majoritatea actorilor-întemeietori proveneau dintre actorii Teatrului Naţional Bucureşti şi amatori de talent din Constanţa.
Spectacolul inaugural a avut loc la 2 mai 1951, cu capodopera caragialiană „O scrisoare pierdută”, la sala „Elpis”, singura sală în care se perindaseră în turneu, după 1896 (data construirii), toate marile realizări ale teatrului, ale operetei şi ale revistei româneşti şi nu numai.
În răstimpul celor 65 de ani pe care îi sărbătorim astăzi, a realizat nu mai puţin de 394 de premiere (la sala mare şi studio), dintre care numeroase au fost premiere absolute cu piese ale unor mari dramaturgi consacraţi sau în devenire: Tudor Muşatescu, Horia Lovinescu, Aurel Baranga, Dan Tărchilă, Corneliu Leu, Tudor Popescu, Ion Coja, Cristina Tamaş.
Impresionant de numeroase sunt şi cele aparţinând scriitorilor străini clasici şi contemporani care au văzut lumina rampei pentru prima dată în România la Constanţa: Goldoni - „Vilegiatura”, „Nora şi soacra”; Tennessee Williams - „Noaptea iguanei”; Lion Feuchtwanger - „Diavolul la Boston”; Jean Giraudoux - „Nu va fi război în Troia”; Aldo Nicolaj - „Fluturi… fluturi”; Peter Karvas - „Voluptate, marţi la miezul nopţii”; Andonis Doriadis - „Opera pentru viitorii dictatori”, cele mai recente piese în premieră pe ţară fiind semnate de Matei Vişniec şi Eugene Labiche (2016).
Au oficiat pe scena sa, unii chiar de la început, câţiva actori de mare notorietate, cunoscuţi publicului din toată ţară încă din perioada interbelică: Mania Antonova (născută la Tulcea), Constantin Morţun, Zoe Caraman, Jean Ionescu, cel care a fost şi directorul cu cel mai lung mandat din istoria teatrului, Romeo Profit (devenit apoi secretar literar al teatrului), Vasile Creţoiu, Al. Critico, George Popa Mijea ş.a., cărora li s-au adăugat în timp Valentina Şambra, Marieta Mihalcea, Gheorghe Enache, Romeo Mogoş, Emil Sassu, Marcela Sassu, Zoe Caraman, Longin Mărtoiu, Valentina Bucur-Caracasian, Ileana Ploscaru, Alexandru Mereuţă, Ana Mirena, Romel Stănciugel, Dan Herdan, Aurora Simionică, Sandu Simionică, Agatha Nicolau, Iolanda Copăceanu Mugur, Viorica Faina Borza, George Stancu, Mircea Constantinescu Govora, Emil Bârlădeanu, Costel Rădulescu, Elena Gurgulescu, Titus Gurgulescu, Eugenia Lipan Petre, Minodora Condur, Jeni Florescu, Lucian Iancu, Dimitrie Bitang, Hamdi Cerchez, Ion Andrei, George Stancu, Diana Cheregi, Eugen Mazilu ş.a.
Scena constănţeană a fost locul unde s-au consumat numeroase debuturi absolute. Printre acestea strălucesc la loc de cinste câteva nume legate de momente de mare înălţime artistică ale spectacolelor acestui teatru: Toma Caragiu (căruia îi plăcea să amintească că s-a numărat printre fondatori), Constantin Guţu, Dumitru Dunea, Daniela Anencov, Ştefan Iordache, Sorin Grigorescu, Liviu Crăciun, Cornel Rusu, Cristina Minculescu, George Bănică, Şerban Cantacuzino, Adrian Lupu, Smaragda Olteanu, Remus Mărgineanu, Melania Cârje, Mircea Nicolae Creţu, Andy Ştefănescu, Iuliu Popescu, Petre Lupu, Maria Nestor, Vasile Cojocaru, Lică Gherghilescu, Rodica Mureşan ş.a.
Au jucat ca invitaţi în spectacole actorii: Mihai Popescu, Maria Voluntaru, George Vraca, Constantin Codrescu, Radu Beligan, Tamara Buciuceanu Botez, Adrian Titieni, Teodora Mareş, Daniela Nane, Cristian Iacob, Marius Bodochi, Horaţiu Mălăele (care a şi regizat un spectacol de succes, „Hotel”).
Printre regizorii creatori de mari spectacole şi mari animatori ai vieţii teatrale a oraşului şi judeţului, cu regretul că nu-i putem nominaliza pe toţi, îi voi aminti pe Ion Diacu, Ion Drugan, Val Mugur, Constantin Dinischiotu, Ion Maximilian, Gheorghe Jora, Andrei Mihalache, Andrei Belgrader, fără a-i putea omite (notorietatea lor nici nu ne-ar permite) pe regizorii - debutanţi aici: Anca Ovanez Dorosenco, Silviu Purcărete, Dominic Dembinski.
De altfel, mai toate gloriile regiei româneşti au creat spectacole pe scena constănţeană cu statut de invitaţi: Ion Şahighian, Marietta Sadova, Sică Alexandrescu, N. Al. Toscani, Ion Olteanu, Mihai Berechet, Cornel Todea, David Esrig, Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Tudor Mărăscu. Tot ca oaspeţi au montat regizori din Bulgaria, Rusia, Argentina, Grecia, Marea Britanie.
În ceea ce îi priveşte pe scenografi, unii ca angajaţi, alţii ca invitaţi, au realizat aici mari scenografii, legate de spectacole memorabile: Tatiana Manolescu-Uleu, Mircea Marosin, Dan Sachelarie, Aurel Florea, Elena Forţu, Eugenia Tărăşescu-Jianu, Tony Gheorghiu, Jules Perahim, George Voinescu, Al. Brătăsescu, Benedict şi Ion Gănescu, Ion Popescu-Udrişte, Dan Jitianu, Carmencita Brojboiu, Ion Tiţoiu.
Va urma.
Spectacolul inaugural a avut loc la 2 mai 1951, cu capodopera caragialiană „O scrisoare pierdută”, la sala „Elpis”, singura sală în care se perindaseră în turneu, după 1896 (data construirii), toate marile realizări ale teatrului, ale operetei şi ale revistei româneşti şi nu numai.
În răstimpul celor 65 de ani pe care îi sărbătorim astăzi, a realizat nu mai puţin de 394 de premiere (la sala mare şi studio), dintre care numeroase au fost premiere absolute cu piese ale unor mari dramaturgi consacraţi sau în devenire: Tudor Muşatescu, Horia Lovinescu, Aurel Baranga, Dan Tărchilă, Corneliu Leu, Tudor Popescu, Ion Coja, Cristina Tamaş.
Impresionant de numeroase sunt şi cele aparţinând scriitorilor străini clasici şi contemporani care au văzut lumina rampei pentru prima dată în România la Constanţa: Goldoni - „Vilegiatura”, „Nora şi soacra”; Tennessee Williams - „Noaptea iguanei”; Lion Feuchtwanger - „Diavolul la Boston”; Jean Giraudoux - „Nu va fi război în Troia”; Aldo Nicolaj - „Fluturi… fluturi”; Peter Karvas - „Voluptate, marţi la miezul nopţii”; Andonis Doriadis - „Opera pentru viitorii dictatori”, cele mai recente piese în premieră pe ţară fiind semnate de Matei Vişniec şi Eugene Labiche (2016).
Au oficiat pe scena sa, unii chiar de la început, câţiva actori de mare notorietate, cunoscuţi publicului din toată ţară încă din perioada interbelică: Mania Antonova (născută la Tulcea), Constantin Morţun, Zoe Caraman, Jean Ionescu, cel care a fost şi directorul cu cel mai lung mandat din istoria teatrului, Romeo Profit (devenit apoi secretar literar al teatrului), Vasile Creţoiu, Al. Critico, George Popa Mijea ş.a., cărora li s-au adăugat în timp Valentina Şambra, Marieta Mihalcea, Gheorghe Enache, Romeo Mogoş, Emil Sassu, Marcela Sassu, Zoe Caraman, Longin Mărtoiu, Valentina Bucur-Caracasian, Ileana Ploscaru, Alexandru Mereuţă, Ana Mirena, Romel Stănciugel, Dan Herdan, Aurora Simionică, Sandu Simionică, Agatha Nicolau, Iolanda Copăceanu Mugur, Viorica Faina Borza, George Stancu, Mircea Constantinescu Govora, Emil Bârlădeanu, Costel Rădulescu, Elena Gurgulescu, Titus Gurgulescu, Eugenia Lipan Petre, Minodora Condur, Jeni Florescu, Lucian Iancu, Dimitrie Bitang, Hamdi Cerchez, Ion Andrei, George Stancu, Diana Cheregi, Eugen Mazilu ş.a.
Scena constănţeană a fost locul unde s-au consumat numeroase debuturi absolute. Printre acestea strălucesc la loc de cinste câteva nume legate de momente de mare înălţime artistică ale spectacolelor acestui teatru: Toma Caragiu (căruia îi plăcea să amintească că s-a numărat printre fondatori), Constantin Guţu, Dumitru Dunea, Daniela Anencov, Ştefan Iordache, Sorin Grigorescu, Liviu Crăciun, Cornel Rusu, Cristina Minculescu, George Bănică, Şerban Cantacuzino, Adrian Lupu, Smaragda Olteanu, Remus Mărgineanu, Melania Cârje, Mircea Nicolae Creţu, Andy Ştefănescu, Iuliu Popescu, Petre Lupu, Maria Nestor, Vasile Cojocaru, Lică Gherghilescu, Rodica Mureşan ş.a.
Au jucat ca invitaţi în spectacole actorii: Mihai Popescu, Maria Voluntaru, George Vraca, Constantin Codrescu, Radu Beligan, Tamara Buciuceanu Botez, Adrian Titieni, Teodora Mareş, Daniela Nane, Cristian Iacob, Marius Bodochi, Horaţiu Mălăele (care a şi regizat un spectacol de succes, „Hotel”).
Printre regizorii creatori de mari spectacole şi mari animatori ai vieţii teatrale a oraşului şi judeţului, cu regretul că nu-i putem nominaliza pe toţi, îi voi aminti pe Ion Diacu, Ion Drugan, Val Mugur, Constantin Dinischiotu, Ion Maximilian, Gheorghe Jora, Andrei Mihalache, Andrei Belgrader, fără a-i putea omite (notorietatea lor nici nu ne-ar permite) pe regizorii - debutanţi aici: Anca Ovanez Dorosenco, Silviu Purcărete, Dominic Dembinski.
De altfel, mai toate gloriile regiei româneşti au creat spectacole pe scena constănţeană cu statut de invitaţi: Ion Şahighian, Marietta Sadova, Sică Alexandrescu, N. Al. Toscani, Ion Olteanu, Mihai Berechet, Cornel Todea, David Esrig, Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Tudor Mărăscu. Tot ca oaspeţi au montat regizori din Bulgaria, Rusia, Argentina, Grecia, Marea Britanie.
În ceea ce îi priveşte pe scenografi, unii ca angajaţi, alţii ca invitaţi, au realizat aici mari scenografii, legate de spectacole memorabile: Tatiana Manolescu-Uleu, Mircea Marosin, Dan Sachelarie, Aurel Florea, Elena Forţu, Eugenia Tărăşescu-Jianu, Tony Gheorghiu, Jules Perahim, George Voinescu, Al. Brătăsescu, Benedict şi Ion Gănescu, Ion Popescu-Udrişte, Dan Jitianu, Carmencita Brojboiu, Ion Tiţoiu.
Va urma.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii