Editorial Tradiţia din şcoala românească. Voi cu cât aţi cotizat la cadourile de Crăciun pentru profesori?

Flori, felicitări, dulciuri, decoraţiuni şi urări de sănătate sunt unele dintre darurile pe care elevii le vor oferi profesorilor în ajunul sărbătorilor de iarnă.
 
Cu puţin timp înainte de vacanţa de iarnă, elevii, cu ajutorul părinţilor, se transformă în Moş Crăciun. Tradiţia de a le dărui o mică atenţie profesorilor în prag de Crăciun este păstrată cu sfinţenie de la an la an, iar elevii (de cele mai multe ori, părinţii) se gândesc cu mult timp înainte la darurile pe care le vor oferi. Şi atunci încep eforturile comitetului de părinţi, care adună banii pentru cadourile dascălilor. Sumele adunate variază de la o clasă la alta, de obicei se porneşte de la 50 de lei de copil, iar în unele cazuri se ajunge până la două-trei sute de lei de persoană, astfel că suma strânsă poate fi destul de consistentă, în cazul în care cotizează toţi părinţii. Astfel, cele mai scumpe cadouri vor ajunge la diriginţi, învăţători sau educatori. De cele mai multe ori însă, părinţii nu se mai obosesc să cumpere un cadou anume, ci oferă banii în plic dirigintelui, educatoarei sau învăţătoarei după serbarea de Crăciun. Iar suma din plic nu este mică. Restul profesorilor care predau la clasă se vor alege cu dulciuri, cafea sau aranjamente florale speciale pentru Crăciun.
 
Deşi ar putea fi interpretat drept dare, respectiv luare de mită, gestul poate fi apreciat drept infracţiune „numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri”, conform articolului 289 Cod Penal. Cu alte cuvinte, procurorul trebuie să dovedească faptul că profesorul a primit bani de la părinţi pentru a avea un comportament anume faţă de elevii săi sau a condiţionat acordarea unor calificative în schimbul unui cadou.