Editorial Un drept constituţional ignorat… de tineri!?

În pofida apelurilor formulate de politicieni şi facilităţilor oferite de către Executiv astfel încât prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 11 decembrie să fie cât mai mare, în special din rândul tinerilor, statisticile au confirmat că viitorul acestei naţiuni a fost decis tot de reprezentanţii vârstei a treia.
 
Potrivit IRES, care a folosit informaţii din exit-pollurile de la Institutul Naţional de Statistică şi Biroul Electoral Central, peste 70% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani nu au participat la scrutin. Asta în contextul în care elevii şi studenţii care învaţă în alte localităţi decât cele de domiciliu au beneficiat de bilete CFR dus-întors gratuit, doar-doar îşi vor „sacrifica“ un sfert de oră pentru a-şi exprima preferinţele cu privire la componenţa viitorului Parlament al României. 
 
Conform datelor IRES, la alegerile parlamentare din acest an, comparativ cu scrutinul local din vară şi cu primul tur al prezidenţialelor din 2014, pe categorii de vârstă, situaţia a arătat astfel:

• 18-24 de ani - prezenţă de 29,6% (la locale a fost 42,0%, la prezidenţiale - turul 1 a fost 52,2%)
• 25-34 de ani - prezenţă de 33,8% (la locale a fost 43,5%, la prezidenţiale - turul 1 a fost 56,8%).

 
Greu de înţeles această atitudine. Greu de explicat de ce un drept constituţional a fost ignorat, mai ales de către tineri. Pe de altă parte, mă gândesc la oportunitatea de a veni acasă, de a-şi revedea familia şi prietenii, totul pe banii noştri, ai tuturor, dar fără a se prezenta la urne. Ideea a fost bună, era normal ca tinerii să se implice şi să-şi exprime, prin vot, opţiunile, atât timp cât se decidea soarta tuturor pentru următorii patru ani.
 
Iată de ce cred că această gratuitate pe rutele CFR trebuia condiţionată. Astfel, la întoarcere, fiecare tânăr care s-a folosit de biletele gratuite ar fi trebuit să confirme prezenţa la vot. În caz contrar, trebuia să suporte contravaloarea acestora. Noi, contribuabilii, acoperim costurile, iar ei ce ne-au oferit în schimb?
 
Ei s-au bucurat şi au profitat de revederea cu părinţii, colegii, prietenii, s-au distrat prin cluburi, dar un drept constituţional, cu efect în timp, l-au ignorat. Mai mult, dacă în anii ce vin vor apărea nemulţumiri printre elevi şi studenţi, ei vor ieşi în stradă, îşi vor cere drepturile - ceea ce este foarte bine! Însă când au avut posibilitatea de a hotărî viitorul acestei ţări… unde au fost? Au preferat să-i lase pe alţii să le decidă viitorul, alţii cu care, adesea, au conflicte şi cărora le reproşează că au mentalităţi şi atitudini comuniste. O fi corect să procedeze aşa?