Eu de ce să te votez?
Eu de ce să te votez?
19 May, 2014 00:00
ZIUA de Constanta
2089
Marime text
A început numărătoarea inversă până la desemnarea noului val de parlamentari care vor reprezenta România şi implicit pe noi, românii, la nivel european, în următorii cinci ani. După cum arată calculele de până acum, din cei 32 de viitori eurodeputaţi mioritici, mai bine de jumătate vor fi dintre cei de acum. Dar poate vă întrebaţi / ne întrebăm, pe bună dreptate, care sunt cei de acum. Sunt ei, nişte nume (unele, ce-i drept, cu rezonanţă, prin prisma relaţiilor de rudenie cu diverse personaje politice româneşti) aşezate confortabil în fruntea unor liste de partid, fără a fi prea convingători, însă şi prin prestaţiile lor de până acum la Strasbourg.
Ca o completare, foştii eurodeputaţi de România nu au fost prea activi nici în relaţia cu alegătorii. De fapt, este un fel de ritual, transmis cu încăpăţânare de la o legislatură la alta, de a empatiza cu alegătorul fix o dată la cinci ani (în cazul alegerilor pentru Parlamentul European). Aşa se explică faptul că, poate deloc întâmplător, prea puţini dintre cei care vor merge la vot pe 25 mai ştiu ce presupune activitatea unui eurodeputat. Să nu mai vorbim despre alte detalii, şi mai tehnice, legate de Parlamentul European. Deşi România a intrat în marea familie europeană din 2007, pentru mulţi români, Parlamentul European este şi astăzi doar o... Fata Morgana. Cetăţenii nu prea ştiu în ce probleme li se pot adresa eurodeputaţilor pe care îi votează, dar ştiu că trebuie să le dea votul, pentru că este un exerciţiu de democraţie, pentru că este datoria fiecăruia dintre noi să ne prezentăm la urne, pentru că, cel puţin teoretic, votul nostru... contează. Şi ecuaţia asta pare foarte simplă şi avantajoasă pentru politicienii noştri. La schimb, ei nu prea au reuşit însă, până acum, să răspundă la o întrebare: „Eu de ce să te votez?”
Dar numărătoarea inversă a început, iar candidaţii numără pe degete zilele rămase până duminică şi dau teste de matematică, în speranţa că formulele toate vor conspira pentru ca ei să fie marii câştigători. Vor fi, totuşi, doar 32 de câştigători, iar ceilalţi vor rămâne la stadiul de candidaţi. De data aceasta, avem de ales dintre candidaţii propuşi de 15 formaţiuni politice şi dintre opt independenţi. Şi cum, în ce priveşte partidele şi ai lor candidaţi, românii s-au cam lămurit, nu puţini sunt cei care îşi vor îndrepta atenţia şi către independenţi. Avem printre ei un actor, un regizor, o sportivă, un avocat, un om de afaceri, un fost deputat, medici... Departe de mine să fac o pledoarie pentru independenţi! Cred însă că nu ar fi deloc de neglijat pentru poporul român şi acest segment de candidaţi, de acum încolo. Şi nu numai la alegerile europarlamentare...
Ca o completare, foştii eurodeputaţi de România nu au fost prea activi nici în relaţia cu alegătorii. De fapt, este un fel de ritual, transmis cu încăpăţânare de la o legislatură la alta, de a empatiza cu alegătorul fix o dată la cinci ani (în cazul alegerilor pentru Parlamentul European). Aşa se explică faptul că, poate deloc întâmplător, prea puţini dintre cei care vor merge la vot pe 25 mai ştiu ce presupune activitatea unui eurodeputat. Să nu mai vorbim despre alte detalii, şi mai tehnice, legate de Parlamentul European. Deşi România a intrat în marea familie europeană din 2007, pentru mulţi români, Parlamentul European este şi astăzi doar o... Fata Morgana. Cetăţenii nu prea ştiu în ce probleme li se pot adresa eurodeputaţilor pe care îi votează, dar ştiu că trebuie să le dea votul, pentru că este un exerciţiu de democraţie, pentru că este datoria fiecăruia dintre noi să ne prezentăm la urne, pentru că, cel puţin teoretic, votul nostru... contează. Şi ecuaţia asta pare foarte simplă şi avantajoasă pentru politicienii noştri. La schimb, ei nu prea au reuşit însă, până acum, să răspundă la o întrebare: „Eu de ce să te votez?”
Dar numărătoarea inversă a început, iar candidaţii numără pe degete zilele rămase până duminică şi dau teste de matematică, în speranţa că formulele toate vor conspira pentru ca ei să fie marii câştigători. Vor fi, totuşi, doar 32 de câştigători, iar ceilalţi vor rămâne la stadiul de candidaţi. De data aceasta, avem de ales dintre candidaţii propuşi de 15 formaţiuni politice şi dintre opt independenţi. Şi cum, în ce priveşte partidele şi ai lor candidaţi, românii s-au cam lămurit, nu puţini sunt cei care îşi vor îndrepta atenţia şi către independenţi. Avem printre ei un actor, un regizor, o sportivă, un avocat, un om de afaceri, un fost deputat, medici... Departe de mine să fac o pledoarie pentru independenţi! Cred însă că nu ar fi deloc de neglijat pentru poporul român şi acest segment de candidaţi, de acum încolo. Şi nu numai la alegerile europarlamentare...
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- GREVISTUL 23 May, 2014 08:28 COMUNICAT GREVĂ ELECTORALĂ Pe data de 25 mai 2014, membrii şi simpatizanţii Partidilui Poporului, susţinătorii Legii Cojocaru şi ai Constituţiei Cetăţenilor se vor afla în GREVĂ ELECTORALĂ. Noi nu vom participa la farsa electorală prin care mafia politică din România va încerca, din nou, să-i înşele pe români şi să trimită în Parlamentul European slugile care să le susţină interesele în instituţiile Uniunii Europene. Constatând că guvernanţii României au negociat şi încheiat un tratat de aderare a României la Uniunea Europeană, în condiţii umilitoare, pentru România şi poporul român, în urma căruia România a fost transformată într-o colonie a corporaţiilor transnaţionale, care au cumpărat, pe nimic, capitalul românesc, prin aşa-numita “privatizare”, care plătesc românilor salarii şi pensii de mizerie şi transferă în afara ţării cea mai mare parte a avuţiei creată prin munca noastră, lăsând ţara fără resursele de care are nevoie pentru investiţii, pentru crearea de capacităţi de producţie şi locuri de muncă, conducerea Partidului Poporului a hotărât să ceară membrilor săi care vor să candideze în alegerile pentru Parlamentul European să-şi asume următorul ANGAJAMENT ELECTORAL EUROPARLAMENTAR “Candidaţii Partidului Poporului în alegerile pentru Parlamentul European din anul 2014 se angajează, în faţa electoratului român, să iniţieze, să susţină şi să voteze, în Parlamentul European, proiecte de reglementări care: 1. Să împiedice transformarea Uniunii Europene într-o nouă Uniune Sovietică, care să reimpună statelor membre doctrina comunisto-brejneviană a suveranităţii „limitate”. Uniunea Europeană este şi trebuie să rămână o uniune de state naţionale suverane şi independente, care au hotărât, de comun acord, să exercite în comun unele din atributele suveranităţii lor, pentru crearea de condiţii care să asigure creşterea bunăstării cetăţenilor lor. Uniunea Europeană este şi trebuie să rămână numai o uniune vamală, monetară, comercială, militară şi diplomatică. Uniunea Europeană nu este şi nu trebuie să devină nici uniune politică, care să impună statelor membre forme de guvernământ şi de organizare şi funcţionare a statelor, străine de tradiţiile şi de voinţa popoarelor în cauză, nici uniune financiară şi fiscală, care să impună statelor sisteme de distribuire şi redistribuire a avu�