Editorial Femeile. De ziua lor

Milioane de oameni, de ambele sexe, au sărbătorit, ieri, Ziua Internaţională a Femeii. Da, acea zi din an în care ne omagiem mamele, soţiile, fetele, cunoştinţele şi aşa mai departe. Este ziua în care, cel puţin la nivel teoretic, orice femeie a primit sau ar fi trebuit să primească o floare (virtuală sau nu), o urare, o vorbă bună. Iar doamnele, la rândul lor, s-au sărbătorit care mai de care, la restaurant, la o cafea cu prietenele, la o cină romantică în compania soţului, la spa sau chiar acasă, cu copiii sau în sânul familiei.
 
Şi totuşi, poate nu mulţi sunt cei care ştiu că, în acelaşi timp, ziua de 8 Martie reprezintă şi o mărturie a modului în care ar trebui să fie în realitate apreciate şi omagiate femeile, în opoziţie cu discriminarea şi violenţa care, aşa cum scriu site-urile de specialitate, îşi fac încă simţită puternic prezenţa în multe părţi ale lumii. Deşi, la data de 8 martie, imaginile distribuite în masă pe site-urile de socializare prezentau metaforic mapamondul ca pe un mare buchet de flori, ilustrând celebrarea Zilei Femeii în toate colţişoarele globului, ştim prea bine că lucrurile nu stau deloc (doar) aşa. Unele viziuni religioase din anumite ţări din Orientul Mijlociu, şi nu numai, atribuie femeilor un rol insignifiant în societate. Mai mult decât atât, în ţări care, din alte puncte de vedere, pozează în state ultramoderne, femeile sunt adesea puse la zid şi chiar umilite pentru succesul lor. Auzim de cazuri în care distinsele doamne ajung să fie părăsite de soţi pe motiv că aduc în casă mai mulţi bani decât ei, ajung să fie condamnate de comunitate pentru refuzul de a-şi asuma o atitudine de victimă ce aşteaptă să fie salvată de prinţul venit călare pe un cal alb, iar exemplele pot continua la nesfârşit. Vorbim aşadar despre două aspecte referitoare la statutul femeii în lumea modernă sau la statutul femeii moderne în lume: avem ţări în care femeile sunt umilite şi reduse la stadiul de obiecte de care bărbaţii dispun cum vor, având drept de viaţă şi de moarte asupra lor, dar avem şi state în care, în ciuda libertăţii proclamate, femeile trebuie să se lupte constant pentru a-şi menţine poziţia socială, din cauza discriminării. Din punctul meu de vedere, atunci când felicităm o femeie de 8 Martie, trebuie să ţinem cont şi de aceste aspecte, aşa încât, poate, să facem ca sărbătoarea ce tocmai a trecut să nu fie unică în an, ci fiecare zi să fie o omagiere a doamnelor şi a domnişoarelor, a mamelor, a soţiilor şi a copilelor, a luptei constante a acestora pentru egalitate, şi, mai mult, pentru demnitate. La mulţi ani, aşadar, de 9 martie, căci fiecare zi ar trebui să fie ziua voastră!