Fotoliile din odaia USL-iştilor

Se aude prin târg că USL-ul, noua putere în ţara lui Papură Vodă, nu doreşte să schimbe directorii de deconcentrate. Cu toate astea, se aude că social-democraţii vor pune un nou director la Port, un altul la Administraţia Bazinală Dobrogea - Litoral, dar şi subprefect. Şi nu pot să nu-mi aduc aminte scrisele lui nenea Iancu: „Din două, una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale... Din această dilemă nu puteţi ieşi... Am zis!". Aşa am zis şi noi. „Ostaşii" lui Ponta nu vor nimic, dat totuşi parcă şi-ar dori câte ceva. Mai ales că la ABADL vor un prieten de-al lui Mazăre, iar la Port unul de-al lui Nicuşor Constantinescu. Iar subprefect un... cetăţean care a fost aproape de tot ce înseamnă activitatea Consiliului Judeţean. Adică, să înţelegem mai bine, în posturile cheie ale sezonului. Unul la Port, de unde vin banii. Al doilea, la Apele Române, unde-i durerea cu plajele. Iar al treilea, subprefectul, care poate ţintui bine cu privirea ce face nou-numitul prefect liberal. Că, na, alianţa-i alianţă, dar brânza-i pe bani. Iar politica n-a ajuns decât o mare brânză împuţită.

Şi de ce nu ne-am pune camarazii în confortabilele fotolii de şef măcar pentru şase luni. Sau pentru cât o da Dumnezeu. Că şefu-i şef, face şi desface, iar dacă şeful are alt şef... Atunci chiar că e treaba bună. Să nu uităm că propunerea pentru conducerea Portului este bun prieten cu şeful. Cum? Cine-i şeful? Nicuşor Daniel Constantinescu, cel cu care admira de pe scările CJC funcţionarii publici în plin miting (unele imagini nu se pot uita vreodată). A, şi am uitat să vă spun. Să nu credeţi că PNL-ul stă cu mâinile-n sân. Din câte se aude prin târg, un director liberal se pregăteşte pentru OIL Terminal, un alt post râvnit de mulţi. Cică a mai fost p-acolo persoana în cauză, ştie cum merg lucrurile şi vrea neapărat să mai simtă puţin miros de produs petrolier (doar de la distanţă, că de aproape este periculos). Iată cum, spun că nu vor să schimbe directorii, dar parcă-ar „băloşi" după câte un post.

În final, să ne aducem aminte de o altă campanie. Cea din „O scrisoare pierdută", scrisă acum 128 de ani (!!!!!): „Mai întâi şi-ntâi istoria ne învaţă anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este aşa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe". Q.E.D.