Frontierele dintre state si barierele dintre mentalitati

Coordonata spatiala atasata nasterii si, intr-o oarecare masura, devenirii generatiei actuale a fost o "insula" rece de neostalinism intr-un "ocean" ideologic distinct. In apele acestuia, insa, conceptele de "glasnost" si de "perestroika" incepusera deja sa joace rolul unor curenti calzi, meniti sa destinda relatiile dintre principalele centre de putere ale mapamondului.

Laboratoarele autohtone ale puterii comuniste au ramas, din nefericire, blocate in setarile anilor `70. Astfel, cadrul ideatic rezultat a fost unul nociv, dezumanizant si retrograd. Intr-o totala lipsa de logica in raport cu ceea ce se intampla dincolo de spatiul romanesc, am fost obligati sa ridicam la granite - bariere de oameni, in cultura - bariere de hartie si in noi - bariere de idei. Am inghitit pe nemestecate o suma de prostii cu care conducerea Partidului Comunist, livrandu-le pe post de valori autentice, incerca cu disperare sa se legitimeze. Asimilarea lor a dus la mutilarea intelectuala. Rezistenta la asimilare a avut ca efect mutilarea fizica si psihica. Dupa ce vechiul sistem s-a prabusit, doar barierele construite anterior au ramas in picioare, ca niste exponate ale unui sinistru muzeu al comunismului din Romania, intins pe o suprafata de 237.500 de kilometri patrati. La granita dintre Europa de vest si Europa centrala si de sud-est, occidentalii, sceptici in ceea ce priveste o eventuala ciocnire violenta cu rebuturile necreatului "homo sovieticus", au ridicat la randul lor bariere simbolice ori fizice. Colorati distinct pe harta civilizatiilor europene, izbiti de discrepanta dintre starea economiei nationale si cea caracteristica statelor care nu au cunoscut regimuri comuniste, am inaltat, din complexele noastre contemporane, un al treilea rand de bariere. Intregul parcurs post-decembrist al Romaniei a devenit, astfel, un metaforic demers de daramare a zidurilor care s-au interpus intre noi si Occident. Din perspectiva romanului colectiv contemporan care, marcat de respectul si de fascinatia pentru tot ceea ce insumeaza vestul, si-a asumat din start acest exercitiu de eludare a barierelor, integrarea in Uniunea Europeana reprezinta un succes nemasurabil. Dintr-o data, cele trei ziduri s-au prabusit sub impulsul realitatii obiective potrivit careia, de la 1 ianuarie, apartenenta la natiunea romana nu mai reprezinta stigmatul care sa ne separe de spatiul UE, ci, dimpotriva, atributul care ne permite circulatia libera de-a lungul teritoriului adiacent acestei structuri supra-statale. Granitele dintre tari, golite de incarcatura greoaie a accesului conditionat, vor deveni flexibile si vor delimita, in timp, doar arii individualizate in plan cultural, subordonate unui trunchi comun de institutii europene. Odata cu daramarea barierelor, de asemenea, si conceptul de "Europa Unita" va trebui redefinit de catre artizanii lui - perspectiva asupra ceea ce reprezinta spatiul UE, incorporand valorile romanesti pe care vom fi capabili sa le exportam, se va imbogati in mod semnificativ. Depinde doar de noi maniera in care vom alege sa ne reprezentam acum, cand au ramas doar frontierele.