In bezna mintii

Cand strasnica pana de curent din 14 august dadea stingerea le vreo 50 de milioane de americani, o bizara unda de soc ajungea si aici iar o parte dintre romani se trezira, subit, scufundandu-se-n bezna mintii. In miez de noapte, veiozele, lustrele si policandrele ni s-au aprins, ostentativ, prin maghernite, telefoanele-au inceput sa zbarnaie iar degetele au bajbait infrigurate dupa telecomenzi, vanand canalele ce, trezite din motaiala lor levantina, epilau cu lux de mirari si de grime "tragedia americana". In zilele urmatoare, aceasta parea sa fi redevenit telenovela favorita a natiunii: cum in miezul scandalului se afla chiar orasul New York, unii s-au inghesuit sa vada aici continuarea "productiei" la episodul-pilot "11 septembrie". Nu putini s-au trezit hlizindu-se si jubiland, in aceste momente "festive", precum imbecilul fudul din Balanta care propovaduia printre megiesi ca americanu`, haha, americanu-i al mai prost de pe planeta Pamant... Cu varza de viata in brate, ne bip si pe noi o grija: sa crape caprele de halesc numai hamburgari. Dupa avioanele alea infipte in WTC ca-n untura, dupa agregatul ala doborat de-un irakian cu o flinta, ce putea fi mai savuros dacat sa-l auzi pe Bill Richardson, fostul ministru al Energiei, recunoscand ca jandarmii planetei au o retea electrica de lumea a treia. Cand Comisia pentru reglementarea activitatilor nucleare anunta inchiderea a sapte centrale nucleare americane din pricina instabilitatii retelei electrice, caraitoarele levantine ranjeau, sastisite: "bine v-au facut, `ti-ai dreacului de americani, sa vedeti si voi cum e in lumea a treia". Chicotelile coafezelor, voia buna din berarii si euforia telenovelistica au acoperit aproape complet vestea ca, la zece zile dupa pana americana, se oprea unitatea de la Centrala Nuclear Electrica din Cernavoda. Pai ce, asta se putea compara cu rusinea americanilor? La noi e din cauze naturale, ca a secat Dunarea, iar asta n-are absolut nici o legatura cu lumea a treia. Mai ales ca insusi Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei si Comertului, ne-a asigurat personal ca reactorul va fi repornit in 4-6 saptamani, cand nivelul Dunarii va ajunge la 2 - 2,5 metri. Asta inseamna ca, la apropierea scadentei, s-ar putea recurge si la serviciul paparudelor profesioniste, caci guvernul isi tine mereu promisiunile facute. Hlizeala asta generala mai ascunde ceva: cu putin inainte de rusinica americanilor, presa locala era prinsa intr-o polemica sora cu radiatia taman pe tema Centralei de la Cernavoda. Doi amici, TGH si MM, de la doua gazete vecine si prietene (intre ele), zvarleau opinii dintre cele mai cernobalice, al caror fond stiintific ne-a cam scapat, dar care - in forma - vizau taman oprirea parlitului nostru de reactor nuclear. Ca sa vezi minune gazetareasca, au reusit, au infrant! In cele din urma, ca o cucoana sensibiloasa ce este, insasi Dunarea s-a implicat in polemica si-a rezolvat, temporar, ecuatia. Nimeni nu poate inca aprecia daca-i un moft de moment sau chiar si-a retras, pe termen lung, investitia. Daca seceta se ingroasa cu gluma iar guvernul va fi nevoit sa-si incalce (vai!) promisiunea, sunt curios ce pozitie vor avea cei doi conasi din presa fata cu reactiunea atomica, criza energetica si, mai ales, fata cu propriile facturi , ingrosate odata cu gluma. Fara nici o legatura cu toate astea, mi-am amintit, subit, de-o vorba a fostului meu profesor de istorie, Constantin Vitanos. Daca faceai o tampenie, sau spuneai o cretinatate in timpul orelor sale, te tintuia imediat cu degetul si te chestiona scurt: "pe cine nu suport eu, elev?" Te ridicai in picioare si spuneai, spasit: "prostul in actiune!". Scapai destul de ieftin, s-ar putea spune. Insemna ca-ti recunosteai conditia si, prin asta, mai aveai inca sansa sa o depasesti. Chiar, ia te uita: n-am mai vazut de multa vreme pe cineva sa faca asta...