„Incompetenţa“ angajaţilor CNADNR se tratează cu... măsuri electorale

Şi anul acesta, incompetenţa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România se tratează în cel mai pur stil autohton. De vreo trei ani, compania care taie bilete la podul de la Cernavodă nu este capabilă să găsească o soluţie pentru a reduce timpul de aşteptare pe timp de vară, aşa că soluţia de avarie este, de fiecare dată, suspendarea taxei. Fie că e între anumite intervale orare, fie că este vorba despre suspendarea taxei de pod pe toată durata weekend-ului, vorbim despre o soluţie de avarie care ar fi trebuit să fie considerată o alternativă cel mult în primul an de confruntare cu această problemă. Ulterior, cei în măsură a lua o decizie în acest sens ar fi trebuit să considere o prioritate evitarea adoptării acestei soluţii de avarie.
Ca simplu cetăţean, te întrebi cine suportă pierderile înregistrate în toate aceste weekend-uri aglomerate la podul de la Cernavodă? CNADNR are, cu siguranţă, un buget anual de venituri şi cheltuieli, are, probabil, nişte target-uri stabilite, printre altele, şi, în funcţie de traficul înregistrat în decursul anilor, fie că e iarnă sau vară, se presupune că deţine şi nişte specialişti. Pe aceştia doar se pare că îi are, din moment ce, din 2012 încoace, cum se strâng mai multe maşini la pod, angajaţii CNADNR dau din colţ în colţ, se arată neputincioşi în a ţine piept valului de şoferi, iar factorii decizionali scot din joben soluţia miraculoasă: suspendarea taxei. Prin urmare, angajaţii trag, bine-mersi, pe dreapta (şi nu am auzit că ar fi „pontaţi“ în „fără plată“), barierele stau ridicate cât e weekend-ul de lung şi de călduros, şoferii calcă pedala de acceleraţie mai abitir când ajung în dreptul dughenelor unde ar fi trebuit să scoată banul din buzunar şi toată lumea este foarte mulţumită. De cealaltă parte, şefii CNADNR se mulţumesc să se declare depăşiţi de situaţie, iar premierul, să îi facă „incompetenţi“ şi să apeleze la măsuri... electorale.
„Ţinem oamenii pentru 13 lei, ne batem joc de ei“, a rostit Măria Sa, premierul, într-o şedinţă de Guvern. Dar despre câţi de alde 13 lei este vorba nu ne spune premierul, care profită de aşa-zisa „incompetenţă“ a celor de la CNADNR şi apelează la soluţii electorale.
Să presupunem că CNADNR ar fi externalizat serviciul de taxare! Ia să vedem cărui patron i-ar fi dat mâna să ridice barierele şi să-i dea încolo de 13 lei, nu un weekend întreg, ci câteva ore! Dar la stat, totul este posibil! Cui îi pasă că se pierd atâţia bani, când Măria Sa, premierul, are posibilitatea să fie poliţistul bun şi să fie aplaudat la scenă deschisă de electoratul din buzunarul căruia va recupera, cu siguranţă, pierderile „incompetenţilor“?!