Editorial Intelectualii, golanii şi curvele unei Românii cu înalte conştiinţe civice

În perioada 13-15 iunie 1990, câteva mii de mineri veneau, din Valea Jiului, la Bucureşti, acolo unde, timp de 48 de ore, au fost protagoniştii unor acte de o violenţă extremă împotriva studenţilor, a profesorilor, a intelectualilor. Aceştia din urmă, protestatari, erau suspecţi pe motiv că ar fi subminat democraţia. Pe 15 iunie, fostul preşedinte Ion Iliescu le mulţumea acestor mineri care, printre altele, devastaseră şi sediile partidelor istorice: „Vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înaltă conştiinţă civică.

Deci, vă mulţumesc, încă o dată, pentru ceea ce aţi demonstrat în aceste zile - că sunteţi o forţă puternică, cu o înaltă disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde şi la bine, dar mai ales la greu“. Preşedintele de onoare al PSD le mulţumea, de fapt, celor care au dat în cap unor oameni. Celor care au rănit şi care au ucis. Pentru că, să nu uităm, dintre cele şase mineriade, cea din 13-15 iunie 1990 a fost cea mai violentă.
25 de ani mai târziu, un ministru - de înaltă conştiinţă civică, se-nţelege - îi numeşte pe copiii românilor care muncesc în străinătate „golani“, iar pe soţiile acestora, „curve“. Ulterior, îşi cere oarecum scuze, dar sub semnul lui „dacă“: „dacă am jignit pe cineva“. Inimaginabil, nu-i aşa?! Un ministru în funcţie jigneşte incalificabil românii care muncesc în afara graniţelor, dar nu pare convins că i-a lezat în vreun fel. Nici pe ei, nici familiile acestora.

Inutil să vorbesc despre indignare, despre revoltă, despre stupefacţie. Despre faptul că Opoziţia, adormită confortabil în propria lene şi nesimţire, nu a avut reacţie, nu a luat atitudine. Fiindcă nu e prima dată când aşa-numita Opoziţie se evaporă. La fel, îmi pare inutil să vorbesc despre un premier înconjurat de infractori şi care nu găseşte oportun să-şi blameze ministrul. Suntem, doar, în ţara lui Papură Vodă.
E inutil, fiindcă România de azi seamănă, din păcate, prea mult cu România anului 1990. Cu România mineriadelor în care au murit oameni pentru că purtau ochelari şi barbă. Pentru că erau studenţi şi profesori. România de azi, pe care ardeleanul fără bun simţ Ioan Rus o consideră plină de curve şi de golani, este România de acum 25 de ani. Singura diferenţă pare a fi aceea că, lui Rus, Ponta nu i-a mulţumit pentru o atitudine de înaltă conştiinţă civică.